Centrul vechi

BISERICA NEAGRA
Edificiu de secol XVI, cunoscut initial sub numele de Biserica Sfanta Maria, Biserica Neagra este cel mai reprezentativ monument de arhitectura gotica din Romania.
Biserica a fost incendiata anterior anului 1384, iar reconstructia sa a durat pana in 1477. O inscriptie descoperita in zidul bisericii il atesta ca prim ctitor pe Thomas despre care aflam ca a murit in anul 1410. Planul utilizat de catre arhitecti a fost acela de bazilica cu trei nave, egale ca inaltime, inscriindu-se in tipul de biserica-hala preferate in secolele XV-XVI in spatiul german, de unde proveneau de altfel unii dintre arhitecti si mesteri.
Biserica Neagra este cel mai mare edificiu de cult in stil

gotic din sud-estul Europei masurand 89 de metri lungime, 38 de metri latime, 21 metri inaltime in interior si 40 metri inaltime in exterior. In aceasta biserica incapeau circa 5000 de persoane, cam cat era populatia orasului in epoca. Grav avariata dupa incendiul din 1689, Biserica Neagra este refacuta cu ajutorul unor mesteri veniti din Gdansk, pentru ca mesterii locali nu stiau sa inchida bolti de dimensiuni atat mari. Noile bolti sunt executate in stil baroc si nu in stil gotic.
Biserica Neagra este celebra nu doar datorita dimensiunilor sale impresionante. Astfel, clopotnita sa adaposteste cel mai mare clopot din spatiul romanesc, un clopot din bronz care cantareste 6 tone. Biserica Neagra este cunoscuta si pentru marea sa orga (cea mai mare din sud-estul Europei) avand peste 4000 de tuburi. Corul sustinut de contraforti exteriori decorati cu edicole care adapostesc statui de sfinti reprezinta unul din putinele exemple de acest tip din Transilvania. Colectia de covoare orientale a Bisericii Negre constituie cea mai bogata colectie de acest fel din Romania. Daca sunteti in Brasov nu ratati concertele saptamanale de orga sustinute aici pe cea mai mare orga (marti, joi si vineri) din sud-estul Europei.

BISERICA ORTODOXĂ SFANTA TREIME (PE STRADA BARITIU - LA GRECI)
A fost construita in secolul al XVIII-lea prin daniile bogate ale negustorilor greci, dar şi ale boierilor Brâncoveni, Văcăreşti, Şuţu şi Mavrocordat din Ţara Românească, aflaţi în pribegie la Braşov. Din cauza sistemului religiilor recepte, ortodocsii nu beneficiau de dreptul de a construi edificii de cult in cetatea Brasovului, de aceea aceasta biserica a fost construita intr-o curte de pe strada Targul Cailor. O inscriptie de pe cladirea din fata bisericii mentioneaza ca an al fondarii 1768. In spatele Bisericii se afla un mic cimitir in care sunt ingropati membri ai familiei princiare Brancoveanu, mitropolitul Ungrovlahiei Dosoftei si membri ai comunitatii grecesti din Brasov.

BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI
In secolul al XIX-lea romanii ortodocsi din Cetate nu aveau o biserica si nici o parohie proprie. Protopul Bartholomeu Baiulescu a obtinut dreptul de a ridica intr-o curte din zona Sirului Graului (Piata Sfatului) o biserica parohiala, acolo unde initial a functionat o capela mica.Abia intre 1895-1896 este ridicata biserica parohiala a romanilor ortodocsi din Cetate. Romanii din cetatea Brasov erau lipsiti de biserica din cauza faptului ca singura biserica ortodoxa din centru, cea de la Targul Cailor, apartinea grecilor din cetate. Grecii obtinusera aceasta biserica in urma unui proces la Viena, unde, interpretandu-se abuziv testamentul lui Constantin Brancoveanu, li s-a acordat acestora intreaga avere detinuta de Brancoveanu in sudul Transilvaniei. Un prim pas in solutionarea problemei existentei unui lacas de cult pentru romanii din cetate, a fost ridicarea capelei din Groaveri in anul 1876 de catre acelasi protopop Bartholomeu Baiulescu prin subscriptie publica la care au contribuit credinciosii romani greco-ortodocsi din Cetate.
Ca si alte lacasuri de cult ortodoxe din centru, Biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" nu are fatada la strada, fiind adapostita in interiorul unei curti. Planul bisericii aminteste mai curand de biserica de tip sala specifica stilului baroc, decat de planul triconc ori treflat al bisericilor ortodoxe. In acelasi an mitropolitul ortodocsilor romani din Ungaria si Transilvania, arhiepiscopul de Sibiu Miron Romanul, si-a dat acordul ca noua biserica sa fie utilizata de credinciosi pentru serviciul divin in locul celei din Groaveri care era prea indepartata.

BISERICA ROMANO-CATOLICA SFINŢII PETRU ŞI PAVEL (MURESENILOR)
Biserica Romano-Catolica de pe strada Muresenilor poarta hramul Sfintilor Arhangheli Mihail, Gabriel si Rafael. Edificiul de cult in stil baroc a fost construit cu suportul financiar direct al împărătesei Mariei Theresia, de catre arhitectul Iosif Carol Lamasch, intre anii 1776-1782. Anterior, pe acelasi loc se afla o capela a manastirii dominicane construita in stil gotic, care era orientata pe directia est-vest, invers decat biserica baroca. Planul bisericii este rectangular de tip sala, terminat cu un cor octogonal cu ferestrele gotice. Aceasta biserica romano-catolica constituie cel mai reprezentativ edificiu baroc din Cetatea Brasovului.

BISERICA SFANTUL IOAN (FRANCISCANA)
Biserica Sfantul Ioan este o cladire in stil gotic care a suferit o serie de transformari in perioada renasterii si a barocului (sec. XVI-XVIII). In forma actuala biserica dateaza din anul 1711, ceea ce explica utilizarea preponderenta a stilului baroc. Biserica a apartinut calugarilor ordinului franciscan, care au fost persecutati si alungati din oras in 1525 de catre sasii trecuti la luteranism.
In interior, biserica are o orga frumoasa datand din 1908 si un altar baroc decorat cu o scena infatisand botezul Domnului Iisus Christos in apa Iordanului de catre sfantul Ioan. Statuile din interiorul bisericii Sfantul Ioan ii infatiseaza pe Fecioara Maria, Sfantul Iosif, Sfantul Anton si pe Iisus Christos Mantuitorul. Astazi biserica este un loc frecventat de catre credinciosii romano-catolici, dar si de crestinii apartinand confesiunii ortodoxe care vin la aceasta biserica pentru a se ruga sfantului Anton din Padova.

SINAGOGA DE PE STRADA POARTA SCHEI
Reprezinta templul comunitatii evreilor din Brasov, incepand cu anul 1901,data inaugurarii sale. Sinagoga are planul unei bazilici cu trei nave si este realizata in stilul asa numit spaniol comportand elemente decorative gotice (rozasa, ancadramentele ferestrelor si portilor) si romanice.

SINAGOGA DE PE STRADA CASTELULUI
Constuirea unei a doua sinagogi a fost necesara din cauza cresterii numarului de adepti ai cultului mozaic in Brasov. Sinagoga este decorata in exterior cu motive vegetale

iar pe fronton, deasupra portalului de la intrare sunt reprezentati doi sfincsi. Aceasta sinagoga este atipica, pentru ca reprezentarea figurilor umane si a celor animale este interzisa in cultul mozaic inca de pe timpul lui Moise.

Monumente istorice

VECHEA PRIMARIE - CASA SFATULUI
Construita initial ca turn de veghe, cladirea a fost transformata in Primarie pe masura ce orasul s-a dezvoltat. In 23 decembrie 1420 se incheie un acord intre Adunarea Districtului Tara Barsei si breasla blanarilor privind construirea Casei Sfatului. Conform acestui acord reprezentantii breslei blanarilor brasoveni au ingaduit celor noua comune ale "Provinciei Tara Barsei" sa-si construiasca deasupra boltii de vanzare a breslei o camera pentru "acordarea dreptatii" si pentru sedintele magistratului.
Din cauza invaziei turcesti din 1421, a distrugerii in mare parte a orasului, precum si a arestarii magistratului orasului, acest proiect va fi amanat. Urmatoarea mentiune despre Casa Sfatului din Brasov apare in 1503, cand cladirea este mentionata sub numele de "Praetorium". Cladirea a cunoscut de-a lungul anilor multe modificari, multe dintre ele datorate distrugerilor provocate de evenimente naturale

:
-5 iulie 1608 - un trasnet loveste turnul Casei Sfatului; incendiul nu a putut fi stins decat dupa ce s-a turnat in foc vin, otet si lapte;
-17 iunie 1662 - un cutremur afecteaza puternic Casa Sfatului; turnul avea sa se prabuseasca in proportie de doua treimi;
-24 iulie 1682 - o furtuna puternica loveste din nou "turnul trompetistilor" (numit asa pentru ca un trompetist anunta trecerea fiecarei ore);
-21 aprilie 1689 - marele incendiu (provocat de fortele habsburgice care asediau orasul) distruge o mare parte din cladire. Dupa aproape un secol, in anul 1780, se incheie lucrarile de reconstructie a Casei Sfatului, aproximativ in forma pe care o cunoastem astazi. Administratia orasului se muta din aceasta cladire in anul 1876, intr-o cladire noua situata la intersectia strazilor Republicii cu Mihail Sadoveanu.
La inceputul secolului al XX-lea, Casa Sfatului urma sa fie demolata si inlocuita cu o cladire administrativa moderna. Acest lucru a fost evitat doar datorita unei puternice campanii de presa pentru mentinerea vechiului monument istoric. Ultima modificare arhitecturala a Casei Sfatului a avut loc intre anii 1909-1910 cand acoperisul baroc a fost inlocuit de actualul acoperis piramidal, cu tigle colorate. Din anul 1950 cladirea gazduieste Muzeul Judetean de Istorie.

CASA NEGUSTORILOR (PODUL BATUSILOR - CERBUL CARPATIN)
Cladirea este cunoscuta mai ales sub numele de Casa Negotului (astazi galeriile Corona) sau Podul Bătuşilor. A constituit hala orasului înca din secolul al XVI-lea fiind un loc în care erau depozitate si vândute numeroase marfuri, unele din acestea produse în atelierele aflate in aceeasi cladire. Boltile de la parter si etaj serveau drept magazine pentru etalarea si vinderea produselor sau adaposteau mici ateliere ale mestesugarilor. În pivnita se aflau depozitele magazinelor si atelierelor din casa negotului si o crâşmă numită în mod sugestiv "Casa de beţie". La parter erau amplasate mici ateliere si dughene in care mesterii si comerciantii isi prezentau produsele.
Cladirea a fost construita in anul 1545 pe cheltuiala Apolloniei Hirscher, văduva judelui primar, Lucas Hirscher, in urma unei promisiuni facute in urma salvarii fiicei sale de la moarte. Se pare ca micuta intrase in moarte clinica si si-ar fi revenit dupa funeralii in mormant, fiind descoperita de catre un gropar sarman care a incercat sa-i ia bijuteriile. In amintirea acestei intamplari, Apollonia Hirscher si fiica sa sunt figurate intr-o fresca pe frontonul cladirii Hirscher de pe strada Michael Weiss 22 (colt cu strada Republicii).

GRANARUL ORASULUI
Cladirea a fost construita in prima jumatate a secolului al XVI-lea. Este una dintre cele mai vechi si bine pastrate cladiri din oras. A functionat ca depozit de marfuri al Brasovului medieval, etajul fiind destinat pastrarii granelor si produselor alimentare

, fiind organizat pe strazi si vecinatati. Acum cladirea gazduieste Bistro de l'Arte.

CASA MURESENILOR
Cladirea care adaposteste astazi muzeul memorial Casa Muresenilor a avut iniţial destinaţia de locuinţă. Aceasta a devenit proprietatea familiei Muresenilor în urma unei alianţe matrimoniale ca parte a dotei. In aceasta cladire a functionat in a doua jumatate a secolului al XIX-lea redactia Gazetei Transilvaniei si tipografia familiei Muresianu.

CETATUIA
Construita in varful unui deal in anul 1395, cetatea a fost una dintre cele mai puternice din Transilvania. Vechea cetate de pe dealul Sf. Martin a fost distrusa in anul 1529.
Pe la mijlocul secolului al XVI-lea cetatea a fost refacuta de catre generalul conte Arko, capatand in marea parte infatisarea de astazi. Fortificata din nou in secolul urmator si renovata de mai multe ori, cetatea s-a dovedit a fi un adapost sigur mai ales pe timpul rascoalelor din perioada principelui Rakoczi. Cheltuielile mari de intretinere au determinat orasul sa daruiasca cetatea imparatesei Maria Tereza. Cetatea a intrat apoi in posesia statului si a avut diverse destinatii - inchisoare pana in 1954, depozit de arhivă (pana in 1975), iar dupa restaurare, in anul 1981 va deveni complex turistic.
Astazi cladirea adaposteste un restaurant cu specific romanesc, nu foarte popular.

REDUTA

Actuala clădire a fost construită în locul "vechii Redute", care pana in anul 1892 a fost utilizata de catre brasoveni ca sala de spectacole. Dupa aceasta data vechea clădire a fost demolata din cauza deteriorarii structurii sale de rezistenta, iar un doi ani mai tarziu a fost inaugurată noua cladire a Redutei numită "Noua Redută" sau Casa de Concerte. Construcţia Redutei a fost finanţată de către Casa Generală de Economii, iar planurile in stil neobaroc având faţada decorată cu busturi de muzicieni, scriitori şi figuri alegorice, aparţin arhitectului Christian Kertsch.

BIBLIOTECA HONTERUS
In anul 1547 umanistul Johannes Honterus a fondat biblioteca Liceului German in care, pe langa cartile bisericesti, se aflau traduceri din scriitori antici, opere literare fiosofice si istorice apartinand lui Honterus si altor scriitori umanisti din Europa centrala, precum si carti in limba greaca

provenite din bibliotecile de la Constantinopol, cucerit de turci cu cativa ani inainte (1543). Cladirea in care a functionat biblioteca a fost transformata in casa de locuit si a devenit cunoscuta ca fiind casa in care s-a nascut si a locuit muzicianul de origine germana Paul Richter.

CASA HONTERUS
In casa situata la numarul 40 al strazii Nicolae Balcescu s-a nascut in anul 1498 marele umanist sas Johannes Honterus (1498-1549). Fiul unui pielar (Strada Neagra - vechiul nume al strazii Nicolae Balcescu - era locul in care majoritatea pielarilor si tabacarilor aveau atelierele), Johannes Honterus avea sa fie una dintre cele mai importante figuri ale Brasovului medieval. Johannes Honterus este autorul "Descrierii Lumii" (1530), lucrare larg raspandita in centrele culturale europene, si al "Gramaticii Latine" (1530). De asemenea Honterus a realizat prima harta a Transilvaniei (1532), a intemeiat tipografia din Brasov (1539) si a reorganizat liceul umanist (1541-1543) care azi ii poarta numele. Tot el a fondat prima moara de hartie din Romania (1546) si biblioteca scolara (1547).
Johannes Honterus a evidentiat in lucrarea sa "Descrierea Lumii" in mod cartografic unitatea celor trei tari romane, iar prin intermediul hărţii intitulate "Dacia", a afirmat continuitatea romanilor pe aceste meleaguri.

Locuri de vizitat

STRADA SFORII
Reprezinta una dintre curiozitatile Brasovului, fiind recunoscuta drept cea mai ingusta strada din estul Europei. Strada face legatura dintre strazile Porta Schei si Cerbului. Lăţimea sa variază între 111 şi 135 cm, iar în lungime măsoară 80 m. Desi poarta titulatura de "strada", Strada Sforii este de fapt un coridor ce indeplinea rolul de cale de acces pentru pompieri. Un adevarat punct de atractie pentru turisti, strada a fost restaurata, marcata si iluminata in anul 2003 pentru a fi redata in conditii adecvate circuitului turistic.

STRADA REPUBLICII
A fost cunoscuta sub numele de Uliţa Caldararilor pentru ca pe aceasta strada se aflau grupati membrii breslei caldararilor. Strada era strabatuta de un canal care servea la salubrizare, iar în capătul ei se afla una dintre cele mai vechi porti ale cetatii, facea comunicatia cu Moldova prin satele de la nord şi prin Săcuime. De la această poartă provine o a doua denumirea data strazii : Purzengasse (strada Portii). Turnul porţii era prevazut cu ceas mare impodobit cu fresce frumoase, care permitea mesterilor sa-şi potriveasca cat mai exact timpul diverselor operatiuni de prelucrare a marfurilor. Casele de pe această stradă aveau ziduri masive si obloane solide din tabla si lemn pentru a puteau rezista unui eventual atac in cazul in care dusmanii ar fi trecut de poarta.

STRADA GHEORGHE BARITIU
Strada Gheorghe Baritiu era utilizata in zilele de targ ca loc pentru vinderea cailor, de unde si numele primit de strada in evul mediu: Targul Cailor. In secolul al XIX-lea strada devine una dintre caile de acces in Piata Sfatului datorita deschiderii unei porti spre Schei. Poarta care împrumută numele străzii - Poarta Târgul Cailor - strapungea zidul vestic al orasului in zona Bastionului Fierarilor (Directia Judeteana a Arhivelor Statului). Această frumoasă poartă în stil neoclasic (1819-1820) a fost demolată în 1873.

STRADA MURESENILOR
Numele său iniţial era strada Manastirii, dupa manastirea dominicana situata pe latura sa nordica. Ulterior a primit numele de strada Vamii dupa sediul Vamii care se afla in apropierea bastionului Portii din capatul strazii. In evul mediu, acesta strada constituia principala cale de acces in oras pentru negustorii si calatorii veniti dinspre Tara Romaneasca prin Bran.

POARTA SCHEI
Porta Schei, numită în documente şi "porta valachica" a fost ridicata in anii 1827-1828 pentru a usura comunicarea cu cetatea locuitorilor din Şcheii Brasovului. De altfel, cea mai mare parte a cheltuielilor de construcţie au fost suportate de negustorii români din Şchei. Poarta este construita in stil neoclasic, curent dominant în arhitectura braşovului din această perioadă. Sub forma unui arc de triumf, poarta este strapunsa de trei intrari, una principala de mari dimensiuni in mijloc si doua intrari mai scunde in stanga si in dreapta care sunt destinate pietonilor.

POARTA ECATERINEI (1559)
Situată pe latura de vest a cetatii Brasov, Poarta Ecaterinei este singura poartă a cetăţii fortificate care se mai păstrează şi astăzi. Poarta făcea legătura între uliţa Orfanilor şi aşezarea românească a Şcheilor Braşovului.
Anterior construcţiei turnului din faţa porţii în anul 1559, documentele atestă existenţa în acest loc a unui depozit de praf de puşcă şi de proiectile (1552). Poarta Ecaterinei, construită în stilul Renaşterii, în plan pătrat cu turnulete de pândă la colţuri, era prevazută cu un pod mobil care asigura trecerea peste şanţul cu apă al cetăţii. Dupa deschiderea portilor de la Targul Cailor si Schei in 1820, respectiv 1828, Poarta Ecaterinei a fost zidita si folosită drept magazin. Langa poarta Ecaterinei se afla si azi o parte din vechiul zid al orasului.

DUPA ZIDURI
In secolul al XIV-lea a fost construit canalul Graft (=sant) la poalele dealului Warthe, Canal ce constituia un prim obstacol natural impotriva atacatorilor. Ulterior s-a construit primul zid de aparare al Brasovului, intarit cu opt turnuri.
Odata cu evolutia armelor de atac, in exteriorul cetatii a fost ridicat un al doilea zid de aparare, fara turnuri, dar prevazut cu doua bastioane puternice in fiecare capat (Bastionul Fierarilor si Bastionul Curelarilor). Spatiul dintre cele doua ziduri era denumit "Zwinger" si era repartizat pentru aparare si intretinere diferitelor bresle ale orasului. Astfel de la Bastionul Fierarilor (azi Arhivele Statului) in jos se afla Zwinger-ul macelarilor, urmat de Zwinger-ul manusarilor. Aproximativ la mijlocul lungimii zidurilor, in dreptul Turnului Alb, se afla bastionul "Graft". El traverseaza paraul Graft. Pe timpuri o punte si un pod mobil legau acest bastion de Turnul Alb. Un alt Zwinger de Dupa Ziduri era cel al "procuratorilor" (functionarii insarcinati cu constructiile si lucrarile publice ale orasului). Astazi zona "Dupa Ziduri" este un loc placut pentru o plimbare in zilele calduroasa de vara.

ALEEA DE SUB TAMPA
Aleea de sub Tampa se afla pe latura de sud a cetatii pe o coasta a dealului Tampa. In evul mediu, in apropierea zidurilor se afla un sant cu apa care a fost secat in secolul al XIX-lea, pe locul căruia a fost amenajată o promenadă. Partea inferioara a Tampei nu era impadurita avand aspectul unei pasuni. Pe laturile de apus si rasarit existau doua ziduri care inchideau accesul pe pasune. Astazi aleea de sub Tampa continua sa fie un loc de promenada pentru frumusetea perspectivei pe care o ofera si monumentele istorice pastrate in conditii bune (Bastionul Tesatorilor, Bastionul Postavarilor si doua turnuri de curtina)

BELVEDERE
Este un loc de promenada amenajat in zona din spatele Turnului Negru la care se poate ajunge pe o alee care asigura accesul spre drumul spre Poiana Brasov si Turnul Alb. Promenada din proximitatea Turnului Alb pe asa-zisul deal al Romurilor exista încă din a doua a jumatate a sec al XIX-lea. Din acest loc se poate vedea Piata Sfatului si intreaga cetate a Brasovului.

PIATA SFATULUI
Piata Sfatului era locul in care se organizau targurile periodice in Evul Mediu si in epoca moderna. Datorita rolului comercial al Brasovului, alaturi de comerciantii sasi si romani, in Piata Sfatului se intalneau negutatori veniti din Tarile Romane si Ungaria. Marfurile erau vamuite langa poarta care se afla in capatul strazii Vamii (strada Muresenilor astazi) de unde se ajungea direct in piata. Magistratul si functionarii orasului vegheau la respectarea ordinii din piata, in sensul ca fiecare comerciant trebuia sa-si aseze marfa in locul stabilit de Consiliul Orasenesc. Astfel, existau mai multe targuri si siruri in piata si vecinatatea acesteia: Targul Boilor, Targul Cailor, Targul de Peste, Sirul Inului, Sirul Graului, Sirul Fructelor.


Informatiile despre istoria si cultura orasului au fost luate din:
- Pliant "Prima Scoala Romaneasca";
- "Carturari brasoveni, sec. XV - XX", Ghid bibliografic;
- "Istoricul traditiilor din Scheii Brasovului", Vasile Oltean;
- "Din hronici si hrisoave", Gernot Nussbaecher
- "Brasov: scurta istorie ilustrata a evolutiei urbane", Dana Jenei, Anca Maria Zamfir, Gruia Hilohi, Gernot Nusbaecher
- "Brasovul de altadata", Sextil Puscariu
- "Album monografic. Judetul Brasov", XXX