Secolul al XVII-lea - prima jumatate a secolului al XIX-lea

Intre 1639 si 1641, fortificatiile Brasovului sunt amplificate in partea de nord a orasului cu mai multe randuri de curtine si santuri de aparare. Construirea Bastionului Aurarilor in 1646 incheie lucrarile la sistemul defensiv. In 1689, cel mai devastator incendiu din istoria Brasovului afecteaza majoritatea constructiilor importante din Cetate. Refacerea orasului se desfasoara cu greutate, iar reconstruirea edificiilor distruse se face in concordanta cu noile stiluri: baroc, rococo, clasic.
Cel mai reprezentativ edificiu baroc, Biserica romano-catolica Sfintii Petru si Pavel, este construit intre 1776-1782. Fortificatiile medievale, devenite anacronice, sunt lasate in paragina. Castiga in schimb insemnatate Cetatuia de pe Dealul Straja, al carei sistem defensiv este adus la zi de imperiali. In 1737 Piata Sfatului este pavata cu piatra. In 1736 se construieste o sosea spre Tara Romaneasca prin pasul Timis. In aceasta perioada Brasovul ramane un oras mestesugaresc, fiind consemnata existenta aici a peste 1227 de ateliere.
Sfarsitul secolului al XVII-lea si prima jumatate a veacului urmator inseamna totodata si epoca de inflorire a comertului romanesc la Brasov, antrenand miscarea de emancipare intelctuala si nationala ce va culmina in Transilvania in contextul evenimentelor de la 1848. Ca urmare a desfiintarii privilegiilor sasilor de catre imparatul Iosif al II-lea (1780-1790), portile Cetatii sunt deschise pentru negustorii romani din Schei sau din Tara Romaneasca, dar si pentru greci, macedoneni, armeni sau evrei.
Intre 1784 si 1787 este construita Biserica ortodoxa greaca Sf. Treime de pe actuala Strada George Baritiu din daniile bogate ale negustorilor romani si greci, dar si ale boierilor Brancoveni, Vacaresti, Sutu, Mavrocordat din Tara Romaneasca, aflati in pribegie la Brasov. In 1835 este infiintata Casina romana ca loc de intalnire pentru negustori. Intre membrii sai figureaza elita intelectuala si culturala romaneasca a Brasovului precum intemeietorii "Gazetei de Transilvania" - George Baritiu, Iacob si Andrei Muresianu. Prosperii negustori romani stabiliti in Cetate cumpara case vechi sasesti sau isi construiesc resedinte impozante in stilurile epocii. Curentul dominant in arhitectura Brasovului din aceasta perioada este neoclasicismul.