Despre Brasov

La 170 de kilometri de Bucuresti, capitala Romaniei, se gaseste Municipiul Brasov, resedinta administrativa a judetului cu acelasi nume. Drumul strabate Valea Prahovei, trecatoarea Predeal, astfel incat Brasovul este un oras situat la inaltime in Romania. Urme ale existentei umane in zona inapoi cu 60.000 de ani, locuitorii acestor parti au trecut fara indoiala prin toate stagiile specifice civilizatiei europene antice. Cel mai impresionant monument al anticitatii este Sanctuarul dacic de la Racos, greu accesibil turistilor curiosi. Alta marturie a trecutului glorios al istoriei este tabara romana de la Rasnov, care se gasea la nord-estul granitei Imperiului Roman, imperiu care se intindea in secolul al doilea d. Hr. pana la municipiul Brasov de astazi.

O inscriptie in piatra ne da numele dacic al localitatii, Cumidava. Brasovul si vecinatatile sale, Tara Barsei cum mai este cunoscut platoul, a jucat un rol important in Evul Mediu, detinand trei puncte strategice care i-au asigurat dezvoltarea economica, militara si politica. Primul este Cetatea Fagarasului de unde se spune ca Negru Voda a declarat intemeierea Tarii Romanesti la sud de Carpatiii Meridionali.

Cetatea si regiunea sunt cunoscute ca Tara Fagarasului, care pe o perioada lunga s-a aflat sub administratie romaneasca pastrand obiceiurile vechi ale pamantului, cat si un loc sigur in Transilvania pentru domnitorii Tarii Romanesti. Al doilea punct este Castelul Bran, care domina trecatoarea prin care treceau marfurile venite din flandra si Germania cat si ele din sud si est, din Turcia si Orientul Apropiat.

Al treilea punct este Brasovul, prima data atestat documentar in anul 1234, cel mai important oras din Transilvania in timpul Evului Mediu, o fortareata economica in secolele XIV-XVI.

Ape

Prin municipiul Braşov trec pârâul Graft, (numit şi Pietrele lui Solomon în partea lui superioară), pârâul Valea Tei, Valea Răcădău, Valea Popilor cu Valea Scurtă, Valea Florilor, Valea Gorganu, Râul Timişul Sec şi Canalul Timiş.

Floră şi Faună

Flora municipiului nu diferă de cea a judeţului. Pe muntele Tâmpa se regăsesc totuşi câteva specii de plante unice în lume. Animalele sălbatice sunt rare, trăind retrase în pădurile din împrejurimi. Turiştii care se aventurează în acestea sunt avertizaţi că pot întâlni urşi, lupi sau vulpi.

Climă şi precipitaţii

În Braşov, vara şi iarna durează aproximativ 50 de zile fiecare. Temperatura obişnuită de vară se situează în intervalul 22°C - 27°C, iar cea de iarnă între -10°C şi -2°C. Deseori iarna, temperatura în Poiana Braşov ajunge la 15°C, în această staţiune putând fi practicate aproape toate sporturile de iarnă. Stratul de zăpadă prielnic pentru schiat durează aproximativ 71 de zile la Braşov.

Demografie

De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a oraşului şi extinderea acestuia, a crescut şi populaţia sa. Numai pentru ultimele secole, putem aprecia sporul aproape exponenţial:

• 1890: 30.781 locuitori
• 1930: 59.232 locuitori
• 1948: 82.984 locuitori
• 1972: 192.205 locuitori
• 1992: 355.593 locuitori
• 2000: 317.772 locuitori
• 2002: 283.901 locuitori
• 2006: 321.870 locuitori

Note: include şi comuna suburbană Ghimbav; număr estimativ

În trecut

Conform recensământului din 1930 populaţia oraşului Braşov era de 59.232 de locuitori, dintre care:

• 23.269 maghiari (39,3%)
• 19.372 români (32,7%)
• 13.014 germani (22,0%)
• 2.267 evrei (3,8%)
• 267 cehi şi slovaci (0,5%) ş.a.

Ca limbă maternă în Braşov domina limba maghiară, declarată drept limbă maternă de 24.977 de persoane reprezentând 42,2% din locuitori, urmată de limba română, declarată limbă maternă de 19.378 de persoane reprezentând 32,7% din populaţia oraşului, respectiv germana, vorbită ca limbă maternă de 13.276 de persoane reprezentând 22,4% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puţin de 1% din populaţia urbană. Se cuvine menţionată limba idiş, care a fost declarată drept limbă maternă de un număr de 537 de persoane, reprezentând 0,9% din populaţia Braşovului.

Cartiere

Braşovul are 15 cartiere, după cum urmează:

Cartierele Braşovene

• Astra
• Bartolomeu
• Blumăna
• Braşovechi
• Centrul Civic
• Cetatea 1
• Craiter 2
• Dârste
• Noua
• Poiana Braşov
• Stupini
• Şchei
• Timiş-Triaj
• Tractorul
• Valea Cetăţii 3
  

° - fost Steagu Roşu
1 - sau Centrul Vechi
2 - fost Ceferiştilor
3 - fost Răcădău

Aceste cartiere se împart, la rândul lor, în zone mai mici, subcartiere, cu denumire consacrată, cele mai mici diviziuni ale oraşului fiind însă intersecţile sau zonele cu denumiri celebre (Onix, Ceasu' Rău, Gemenii, Făget, Mielul Alb, Modarom etc.).