xBrasov

Institurii publice Brasov

Ca orice oras mare Brasovul are o structura administrativa bine dezvoltata. Ultimii ani si-au pus in mod pozitiv amprenta asupra modului de lucru cu publicul. Cele mai multe institutii au acum servicii bine puse la punct si functionari mai amabili.

Administratia Finantelor Publice (Administratia Financiara) Brasov

Adresa: Bdul Mihail Kogalniceanu nr.7, C.P. 500090
Telefon: +40 268 308412

Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca

Adresa: Str.Lunga nr.1A; Agentia locala Brasov, str.Turnului nr.5
Telefon: +40 268 416879

Alianta Franceza Brasov

Adresa: Bdul Eroilor nr.33, Casa Baiulescu
Telefon: +40 368 412179

Asociatia Centrul Vietii Noi Brasov

Adresa: Str. Aurel Vlaicu nr. 41
Telefon: +40 (0)722 276 054

Asociatia Musashino, Japonia

Adresa: Str. Matei Basarab nr. 2
Telefon: +40 268 471810

Avocatul poporului

Adresa: Str. Piata Enescu nr. 1-3
Telefon: +40 268 471.100

Barou avocati

Adresa: Str. Ana Ipatescu nr. 6
Telefon: +40 268 547121; fax: +40 268 547122

Biblioteca Judeteana "George Baritiu"

Adresa: Bdul Eroilor nr. 35
Telefon: +40.268 419338

Biroul Judetean de Metrologie Legala

Adresa: Str. A. I. Cuza nr.12
Telefon: +40.268.414687; fax: +40.268 413008

Camera Notarilor Publici din Brasov

Adresa: Bdul Grivitei nr. 107, bl. 14, sc A, ap. 1
Telefon: +40.268.475.780; +40.268 406545; fax: +40.268 4773

Casa de Asigurari
de Sanatate a Judetului Brasov

Adresa: Str. M. Kogalniceanu nr. 11
Telefon: +40.268 547666; tel. verde 0800 800 978

Casa Judeteana de Pensii Brasov

Adresa: Str. Nicolae Balcescu nr. 67
Telefon: +40.268.418055, +40.268.419663

Centru de Informare Turistica (CIT)

Adresa: B-dul Garii nr. 5
Telefon: +40 268 416550

Centrul Cultural Palamari's

Adresa: Str. Principala nr.39 C, Moeciu de Jos, sat Drumul
Carului. www.palamaris.ro
Telefon: +40 (0)723 656 024, +40 (0)722 222 321

Centrul de Informare Turistica Brasov

Adresa: Piata Sfatului nr. 30
Telefon: +40 268 419078

Centrul de Transfuzie Sanguina Brasov

Adresa: Str. Dr. Victor Babes nr. 21
Telefon: +40.268.410255, +40.268.411735

Complexul Militar Brasov

Adresa: Str. Muresenilor nr. 29
Telefon: +40.268.419309

Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania - Fliliala Brasov

Adresa: Bdul Grivitei nr.88, sc B, ap.1
Telefon: +40.268.510848

Curtea de Apel Brasov

Adresa: Bdul Eroilor nr. 5
Telefon: +40.268.413741

Curtea de Conturi Brasov

Adresa: Piata Enescu nr. 3
Telefon: +40.268.475583; fax: +40.268.472225

Directia Agricola

Adresa: Str. Muresenilor nr.5
Telefon: +40.268.478.774

Directia de Control Financiar de Stat

Adresa: P-ta Sfatului nr. 26
Telefon: +40.268.542.708

Directia de Sanatate Publica a Judetului Brasov

Adresa: Calea Bucuresti, nr. 25-27
Telefon: +40.268.330.895, 331.817

Directia de Sanatate
Publica in Transporturi

Adresa: Bdul 15 Noiembrie nr. 60
Telefon: +40.268.417.291

Directia Generala de Munca si Protectie Sociala

Adresa: Bdul Eroilor nr. 5
Telefon: +40 268 476972

Directia Generala Judeteana de Statistica

Adresa: Bdul Eroilor nr. 5
Telefon: +40.268.413.872, 413.845

Directia Judeteana Brasov a Arhivelor Nationala

Adresa: Str. Gheorghe Baritiu nr. 34
Telefon: +40 268 542066

Directia Judeteana de Statistica Brasov

Adresa: Bdul Eroilor nr. 5
Telefon: +40.268.413872, +40.268.419245

Directia Pentru Tineret si Sport

Adresa: Str. Suisul Castelului nr. 13
Telefon: +40 268 478803

Directia Protectia Minorilor

Adresa: Str. Iuliu Maniu nr. 6
Telefon: +40.268.416.899, 419.928

Directia Sanitar Veterinara Brasov

Adresa: Str. Feldioarei nr. 20A
Telefon: +40.268.566.235, 563.527

Directia Silvica Brasov

Adresa: Str. Closca nr. 31
Telefon: +40.268.415.770, 412.775

Garda Financiara

Adresa: Str. Carpatilor, nr. 15-17
Telefon: +40.268.323.858, 324.348

Inspectoratul de Protectie a Mediului

Adresa: Str. Politehnicii nr. 3
Telefon: +40.268.419.013, 417.028, 419.294

Inspectoratul Judetean de Protectie Civila

Adresa: Str. Scolii nr. 4
Telefon: +40.268.412.227

Inspectoratul pentru Cultura al Judetelui Brasov

Adresa: Str. 15 Noiembrie nr. 70
Telefon: +40 268 473004

Inspectoratul pentru Sanatate
Publica a Judetului Brasov

Adresa: Str. Al. I. Cuza, nr. 20 si 24
Telefon: +40.268.471.822, 411.736

Inspectoratul Scolar

Adresa: Str. Iuliu Maniu nr. 52, www.isj.rdsbv.ro
Telefon: +40.268.415.104

Inspectoratul Teritorial de Munca Brasov

Adresa: Str. Ion Ratiu nr. 17
Telefon: +40.268.475.592, 472.200

Inspectoratul Teritorial pentru Persoane cu Handicap

Adresa: Str. Tudor Vladimirescu nr. 33
Telefon: +40.268.420.041

Jandarmeria

Adresa: -
Telefon: +40.268.426.591 sau 956

Judecatoria Municipiului Brasov

Adresa: Bdul 15 Noiembrie nr. 45
Telefon: +40.268.419.615

Oficiul Concurentei

Adresa: Str. Nicopole nr. 56, sc. D, ap. 2
Telefon: +40.268.411.640

Oficiul de Cadastru si Ocuparea Teritoriului

Adresa: Str. Apolonia Hirsher nr. 15
Telefon: +40.268.540.537

Oficiul de Gospodarire a Apelor

Adresa: Str. Maior Cranta nr. 32
Telefon: +40.268.473.021

Oficiul de Imbunatatiri Funciare

Adresa: Str. Feldioarei, nr. 6A
Telefon: +40.268.566.863

Oficiul de Studii Pedologice

Adresa: Calea Feldioarei nr. 20B
Telefon: +40.268.441.332

Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Brasov

Adresa: Bd. Al. Vlahuta nr. 10., in cadrul ITC Brasov, et. I
Telefon: +40.268.546302

Politia Comunitara Municipiul Brasov

Adresa: Str.Nicolae Balcescu nr.62-64, Brasov
Telefon: +40 368.457.011; Dispecerat Central: 954

28.02 - Concert PARAZITII - Brasov

28.02 - Concert PARAZITII

Locatie: Club Suburban, Brasov, Str. Paltinis nr. 1, fosta parcare subterana
Data: 28.02.2009

+40 720 146 781

http://www.club-suburban.ro

Top 10 Locatii

In Brasov

1. Piata Sfatului
2. Str. Republicii
3. Biserica Neagra
4. Poiana Brasov + Masivul Postavarul
5. Magazinul Star
6. Biserica Sf. Nicolae si Prima Scoala Romaneasca
7. Aleea de sub Tampa + Varful Tampa
8. Dupa Ziduri + Turnul Alb + Turnul Negru + Bastionul Graft
9. Casa Sfatului - Muzeul de Istorie
10. Str.Sforii

In afara Brasovului

1. Castelul Bran
2. Predeal
3. Zona agro-turistica Bran-Moeciu
4. Masivul Piatra Craiului
5. Muntii Bucegi
6. Manastirea Sambata de Sus + herghelia
7. Muntii Fagarasului
8. Valea Timisului
9. Cetatea Rasnov
10. Biserica-cetate Prejmer

Portul popular

In afara cetatii Brasovului existau asezari cu caractar cvasiurban, targuri si sate, ai caror locuitori, pe langa mestesuguri, aveau si ocupatii pastorale si agricole. In aceste sate s-a pastrat de-a lungul timpului o cultura materiala specifica civilizatiei rurale fapt oglindit cel mai bine in persistanta costumelor populare ale romanilor, sasilor si ceangailor.

Portul Romanesc

In complexul artei populare, portul ocupa un loc aparte prin structura morfologica, ornamentatie si colorit.
De-a lungul secolelor, s-a cristalizat un tip specific de port cu puternice influente urbane pentru Tara Barsei, in timp ce fondul stravechi s-a pastrat si perpetuat cu mai multa acuratete in Tara Fagarasului si satele de pe Tarnave.
Semnele distinctive ale costumului scheienilor si sacelenilor denota apropierea de mediul urban al Brasovului, o trasatura particulara a acestora constituind-o fastuozitatea, sporita de stralucire si bogatia podoabelor.
In Gazeta Transilvaniei din 28 aprilie 1929 portul scheiencelor este prezentat ca: "o minunata podoaba cu rochiile largi si dimbrocate de matasuri grele, cu veste gatite cu bumbi pretiosi, cu branele minunat incheiate in paftale de metal si semanate cu pietre scumpe, cu salbe legate la gat, cu mantale de atlasuri grele, gatite cu blanuri, asa-numite malotele".
Costumul barbatesc din aceleasi localitati pastreaza, in raport cu cel femeiesc, elementul traditional prin zeghea alba si caciula pastrata mare, prin cioarecii din dimie alba, ca si prin croiul camasii din panza tesuta.
Originalitatea portului de Bran se manifesta in 3 tipuri de costum femeiesc care pastreaza simultan atat elemente ale celui mai vechi tip - fota rosie, invargate pe verticala cu galben si negru si ie cu maneca rasucita, - specific zonelor pastorale cat si forme mai noi ca fota cu pulpene camasa cu pumni, precum si costumul de influenta musceleana.

Portul Sasesc

In complexul artei populare, portul ocupa un loc aparte prin structura morfologica, ornamentatie si colorit.
De-a lungul secolelor, s-a cristalizat un tip specific de port cu puternice influente urbane pentru Tara Barsei, in timp ce fondul stravechi s-a pastrat si perpetuat cu mai multa acuratete in Tara Fagarasului si satele de pe Tarnave.
Tesaturile si alesaturile sasesti lucrate in casa sunt de o mare frumusete si diversitate: fete de masa, perne, prosoape, draperii, fete de plapuma, perdele etc. O mare parte din acestea sunt executate in vrasta (Koper), altele sunt decorate cu alesaturi sau broderii. Predomina motivele zoomorfe (Halchiu, Maerus, Codlea) si florale, liber desenate sau geometrice.
Mai mentionam si perdelele poroase din Ghimbav si saculetele de panza atarnate de perete, frecvente in Vulcan.
Pentru complexul vestimentar sasesc din Tara Barsei sunt caracteristice piesele: cilindrul (Borten) din catifea neagra, purtat pe cap de fete, scos in evidenta de panglicile rosii ce atarna pe spate pana la tivul rochiei; scufita neagra din catifea cu dantele fie ce impodobeste capul femeii maritate dandu-i o nota de distinctie, completata de panglicile din spate si de cele de sub barbie. Peste fustele largi din stofe de diferite culori se poarta sortul cu valoroase ornamente realizate in tehnica brodatului; atat fetele, cat si femeile poarta vara o manta neagra, creata, din postav (Kroner Mantel), varianta a piesei traditionale in forma de pelerina. In Prejmer si Halchiu barbatii poarta mantaua albastra (Rok) din postav, iar in Ghimbav, Rasnov si Sampetru pieptare din blana de miel (Pelzwesta), cu deschidere laterala, brodat cu motive florale stilizate.

Mituri si legende

PIETRELE LUI SOLOMON
Cheile raului Solomon din Scheii Brasovului sunt cunoscute drept Pietrele lui Solomon, iar raul porta numele aceluiasi personaj. Solomon ar fi, dupa legenda, un rege maghiar care ar fi sarit cu calul sau, peste prapastia dintre stancile care marginesc defileul. Urmaritorii sai pagani (turci sau tatari) au cazut in prapastie si astfel regele a scapat de dusmani. Amintirea acestei intamplari a fost pastrata in traditia orala romaneasca.

STATUETA ZIDARULUI
Pe latura de nord a Bisericii Negre se afla o statuie enigmatica infatisand un tanar zidar care se apleaca spre baza contrafortului pe care este amplasat. In afara de aceasta statuie, pe contrafortii de pe latura de nord a Bisericii Negre se mai aflau si alte statui: o femeie, un leu si un razboinic cruciat. Astazi nu se mai pastreaza in exteriorul Bisericii decat statuia tanarului zidar. Aceasta statuie reprezinta omagiul adus de colegii sai pietrari tanarului care si-a gasit sfarsitul in timpul lucrarilor de constructie a Bisericii (sec. XV). Personajul reprezentat de statuie a fost victima invidiei unui confrate mai in varsta care i-ar fi cerut sa ridice ceva de pe cornisa zidului si cand tanarul s-a aplecat l-a imbrancit si a cazut in gol. Probabil ca tanarul si-a gasit sfarsitul chiar la baza contrafortului pe care astazi se afla statueta sa.

STRADA SFORII
Strada Sforii constituie cea mai ingusta ulita din Cetatea Brasovului. Considerata cea mai ingusta din Europa, Strada Sforii este de fapt un gang de acces pentru pompieri ce dateaza din sec. al XIX-lea.

STATUIA LUI ARPAD
In anul 1896, pe Dealul Tampa s-a ridicat o coloana avand asezat pe capitel un personaj infatisand un arcas din timpul dinastiei arpadiene. Pentru majoritatea cetatenilor Brasovului, aceasta statuie a ramas ca fiind statuia lui Arpad, ducele care a condus triburile maghiare in Pannonia. Ajuns in Pannonia, Arpad a primit juramantul de credinta al conducatorilor celor sapte triburi maghiare si a pus bazele viitorului regat maghiar. Aniversarea unui mileniu de la asezarea ungurilor in Pannonia a prilejuit ridicarea a numeroase monumente dedicate acestui eveniment in intreaga Ungarie. Intre acestea se inscrie si statuia nobilului maghiar de pe Tampa. Aceasta statuie face parte dintr-un ansamblu statuar extins pe teritoriile mai multor tari (Ungaria, Croatia, Italia, Slovacia, Romania si Ucraina) proiectat si realizat de Gyorgy Zala si Albert Schikedanz. Statuia lui considerata ca fiind a lui Arpad il reprezinta de fapt pe Tuhutum (Teteny), unul dintre voievozii lui Arpad, cel care a cucerit ducatul lui Gelu Romanul si a devenit primul voievod maghiar al Transilvaniei. In 1916, statuia a fost distrusa. Capul acestei statui este pastrat in Casa Parohiei Reformate din Brasov.

CASA NEGUSTORILOR
Sotia lui Valentin Hirscher, Apollonia Hirscher, a ridicat in Piata Casei Sfatului de astazi o cladire dedicata comertului, numita Casa Negustorilor sau Podul Batusilor. Batusii erau micii negustori care se ocupau de comertul cu amanuntul. La parter erau amplasate mici ateliere si dughene in care mesterii si comerciantii isi prezentau produsele. Cladirea a fost construita in urma unei promisiuni facute de Apollonia Hirscher ca multumire pentru faptul ca fiica sa a fost salvata de la moarte. Se pare ca micuta intrase in moarte clinica si si-ar fi revenit dupa funeralii in mormant, fiind salvata de catre un gropar sarman care a incercat sa-i ia bijuteriile. Aceasta intamplare este ilustrata intr-o fresca pe cladirea Hirscher de pe strada Armata Romana colt cu strada Republicii.

LACUL VRAJITOARELOR
La iesirea din Cetatea Brasovului pe poarta din capatul Strazii Portii (Republicii - Modarom) se afla un lac in care vrajitoarele sau femeile banuite a fi vrajitoare erau supuse ordaliilor (apelului la judecata divina). Nefericitele erau aruncate in apa cu greutati legate de picioare si multimea astepta sa vada daca se inecau sau nu. Exista mentalitatea ca vrajitoarele, fiind servitoarele satanei, nu se pot inneca. Prin urmare, femeile care erau vrajitoare ar fi supravietuit acestui supliciu. Cu toate acestea nu exista nici o atestare a vreunei vrajitoare care sa fi supravietuit supliciului apei. Vrajitoarele care s-ar fi mentinut asupra apei ar fi fost luate din apa si arse pe rug. Lacul a fost asanat la inceputul sec. al XIX-lea si astazi este strabatut de bulevardul Eroilor.

LACUL DE SUB TAMPA
Batranii povestesc ca sub Dealul Tampa se afla o pestera de mari dimensiuni in interiorul careia s-ar fi aflat un lac. Parerile despre natura acestui lac sunt diverse. Astfel, unii sustin ca ar fi un lac de apa sarata (un ochi de mare), in timp ce altii sustin ca ar fi un lac de apa dulce, aducand ca argument faptul ca pe Tampa se aflau izvoare de apa dulce care intre timp au secat.

FECIOARA DE FIER
Cetatea Fagarasului a fost resedinta a principilor Transilvaniei (sec. al XVII-lea) si a fost transformata de catre austrieci in cazarma si inchisoare. Unii autori sustin ca in temnitele cetatii exista in Evul Mediu un instrument de tortura denumit Fecioara de Fier. Acesta ar fi fost constituit dintr-o cutie de lemn de forma unui corp uman prevazuta in interior cu lame si piroane din fier. Condamnatul era asezat in respectiva cutie care, in momentul inchiderii capacului, ii provoca rani adanci prin zecile de piroane care i se infigeau in trup. In dreptul gurii exista o mica iconita infatisand-o pe Fecioara Maria pe care, in momentul mortii, condamnatii o sarutau.

FANTANA DIN CETATEA RASNOV
Cetatea Rasnovului a fost construita de catre satenii din Rasnov, Tohan si Cristian pentru a se adaposti in caz de invazie. In cetate, taranii dispuneau de case pentru fiecare familie, exista o capela, o scoala, depozite si un loc destinat turmelor. Laturile de vest, nord si est erau aparate de o galerie continua, doua anteforturi si sapte turnuri. In timp ce pe latura de sud, mai abrupta erau numai doua turnuri. Astfel, taranii puteau rezista unui asediu indelungat. Insa lipsa apei ducea la limitarea posibilitatii de rezistenta pe timp indelungat; de aceea, in 1625 s-a luat decizia saparii unei fantani in stanca pe care este ridicata cetatea. Fantana din cetate, adanca de de 75 de metri, a fost sapata intre 1625-1640, in acest ultim an ridicandu-se in cetate si o bisericuta. Legenda spune ca fantana a fost sapata de prizonieri turci care au lucrat la ea timp de 15 ani. Acestia ar fi sapat in ghizduri (peretii exteriori ai fantanii) versete din Coran in scrierea cufica.

STANCA LUI DIETRICH
Despre construirea Castelului Bran exista mai multe legende. Majoritatea sunt legate de prezenta cavalerilor teutoni adusi de regele Andrei al II-lea pentru a apara intrarea in Transilvania si a cuceri noi teritorii in zona exterioara Carpatilor de Curbura (1211). Una din legende sustine ca prima piatra de temelie a castelului Bran, a fost pusa probabil in secolul al XIII-lea de catre un cavaler teuton pe nume Theodoric (Dietrich).Stanca de atunci ii poarta numele: �Dietrichstein� sau �lapis Tyderici�, iar fortificatia originara a fost inlaturata in secolul al XIV-lea si recladita de catre sasii din Tara Barsei in 1377 in mod benevol pentru regele Ludovic al Ungariei.

DRACULA
O legenda despre Vlad Tepes (1431-1476), un domnitor din Tara Romaneasca, vestit pentru cruzimea cu care pedepsea minciuna si hotia, spune ca acesta avea obiceiul sa se infrupte din carnea si din sangele dusmanilor. Aceasta legenda a fost scornita de sasi in Cronica Saseasca, din cauza conflictului existent intre acestia si Vlad Tepes. Demonizarea domnitorului se datoreaza scriitorului irlandez Bram Stocker care l-a transformat pe Vlad Tepes intr-un vampir pe nume Dracula. De numele lui Vlad Tepes se leaga celebritatea Castelului Bran, considerat in mod eronat ca fiind Castelul lui Dracula. Chiar si in cartea lui Bram Stocker actiunea se petrece in zona Bistritei, probabil in pasul Rodna, nicidecum in Tara Barsei. Numele de Dracula provine din porecla Draculea pe care Vlad Tepes o purta din cauza faptului ca era fiul lui Vlad Dracul, un domnitor din Tara Romaneasca apartinand dinastiei Basarabilor. Acesta purta vestminte negre si un medalion infatisandu-l pe Sf. Gheorghe luptand cu balaurul sau cu dracul, de aici numele de Vlad Dracul. Acel medalion era purtat de cavalerii unui ordin instituit de catre regele Ungariei Sigismund de Luxemburg in 1438.

PRICULICII
Miturile populare sustin ca fiii din flori ai unor fii din flori devin dupa moarte priculici, adica un fel de strigoi. "Priculiciul este echivalentul lui 'Loup garou' din imaginarul francez. Se credea ca "oamenii se pot schimba in lupi si ca isi insusesc intr-atat firea acestora, incat se reped si sfasie atat oamenii, cat si dobitoacele", spunea in 1711 Dimitrie Cantemir.

Informatiile despre istoria si cultura orasului au fost luate din:
- Pliant "Prima Scoala Romaneasca";
- "Carturari brasoveni, sec. XV - XX", Ghid bibliografic;
- "Istoricul traditiilor din Scheii Brasovului", Vasile Oltean;
- "Din hronici si hrisoave", Gernot Nussbaecher
- "Brasov: scurta istorie ilustrata a evolutiei urbane", Dana Jenei, Anca Maria Zamfir, Gruia Hilohi, Gernot Nusbaecher
- "Brasovul de altadata", Sextil Puscariu
- "Album monografic. Judetul Brasov"

Brasoveni celebrii

Baciu, Stefan-Aurel (1918 - 1993) - poet, eseist, memorialist, ziarist, critic de arta, traducator, diplomat, profesor universitar.

Bacalaureat al Liceului "Andrei Saguna" in 1937, licentiat al Facultatii de Drept din Bucuresti, in 1941. Plecat din tara in 1946, ca Atasat, apoi Consilier de Presa la Legatia Regala a Romaniei din Berna, exilat politic la sfarsitul anului 1948. A trait in Brazilia, ca ziarist si scriitor (1949-1962) si in SUA, unde si-a inceput si desavarsit cariera universitara, ca Profesor de Literatura braziliana si Civilizatie hispano-americana (1962-1964, in statul Washington, la Seattle; 1964-1993, in Hawaii, la Honolulu). Este romanul cel mai cunoscut (si recunoscut, mai ales ca formator) in cultura latino-americana. Numele sau se afla inscris in enciclopedii si istorii ale literaturii din arealul respectiv.
Desi cetatean al lumii (interzis in Romania pana in 1990), Stefan Baciu a pastrat in permanenta legatura cu patria, iar poeziile originale si intreaga memorialistica - scrise aproape numai in romaneste - evoca incontinuu oameni, locuri si istorii trecute, dezvaluind un sentimental cu nostalgia originii, a cuvantului neaos romanesc si demonstrandu-i dorul de acasa. Pretutindeni s-a recomandat ca "brasovean, ortodox si cosmopolit" (pe cat de cosmopolit, pe atat de roman!)
Autor a peste 100 de volume (in romana, portugheza, germana si spaniola, traduse partial si in engleza

) si al catorva mii de articole si studii publicate din Romania pana in Hawaii, adica pe intregul mapamond, Stefan Baciu este, in sfarsit, recuperat si reconsiderat in literatura si cultura din propria-i tara.
- Poemele poetului tanar (1935; 1991- ed. a II-a) - volum de debut, premiat de Fundatiile Regale si Societatea Scriitorilor Romani, Poeme de dragoste, Micul dor, Cautatorul de comori, Muzica sferelor, Analiza cuvantului dor, Poemele poetului pribeag, Poemele poetului Stefan Baciu, Sub Tampa in Honolulu (1973), Poemele poetului singur (1980; 1993- ed. a II-a), Palmierii de pe Dealul Melcilor, Praful de pe toba si Microportrete, Mira.

Barac (Popovici), Ioan (1776 - 1848) - scriitor
S-a nascut in localitatea Alamor, judetul Sibiu. In 1801 era dascal "normalicesc" la Avrig, iar in 1802 devine dascal la scoala romeneasca din Scheii Brasovului. Cunoscator al limbilor latina, maghiara si germana, din 1805 pana la sfarsitul vietii sale este translator la primaria din Brasov.
A realizat traduceri din Shakespeare, Marmontel, Gessner, Schiemann, etc.
Lucrari:
-1837, Foaia duminicii, primul periodic romanesc brasovean
-1801, Istorie despre Arghir cel frumos si Elena cea frumoasa si pustiita craiasa, etc.
Baiulescu, Bartolomeu (1831 - 1909) - protopop, istoric si economist

S-a nascut la 11 iunie 1831 in orasul Zarnesti, judetul Brasov. Intre anii 1851 - 1857 a profesat ca invatator si preot, deschizand in propria-i locuinta clasa a doua a scolii din Zarnesti unde se invata scrisul si cititul cu litere latine. In 1857 a fost numit preot ortodox la biserica romaneasca din Cetatea Brasovului. Pana la sfarsitul vietii sale va desfasura o opera de scolarizare si de popularizarea a meseriilor printre romani.
Este intemeietorul "Asociatiunii meseriasilor romani" din Brasov. Lucrari:
- 1886, Meseriasul roman, foaie pentru invatatura si petrecere, alcatuita pentru meseriasi si toti iubitorii de meserii
- 1898, Monografia comunei bisericesti gr. or. romane a Sfintei Adormiri din cetatea Brasovului cu acte si dovezi, etc.

Baritiu, George (1821 - 1893) - pedagog, om politic, istoric si ziarist, intemeietorul presei romanesti din Transilvania

In 1836 se stabileste in Brasov unde ramane timp de 42 ani, timp in care desfasoara o bogata activitate culturala si politica. Intre 1836 - 1845 a fost profesor la scoala romaneasca din Cetatea Brasovului. In 1848 participa la Adunarea de la Blaj din 3/15 mai si semneaza protocoalele si petitiile catre imparat, in calitate de vicepresedinte. In martie 1849 se refugiaza la Campina unde este arestat, dus la Ploiesti si apoi expulzat la Cernauti. Lupta pentru ridicarea culturala a poporului roman, sprijina infiintarea gimnaziului romanesc din Brasov, sustine construirea caiii ferate din Transilvania. In 1866 este ales membru al Societatii Academice Romane din Bucuresti, devenind in 1893 presedintele acestei institutii. Infiinteaza: Gazeta de Transilvania, Astrei, Observatoriul; Moare la 3 mai 1893 in Sibiu.
Lucrari:
-Foaia pentru minte, inima

si literatura
-12 martie 1838, Gazeta de Transilvania, cea dintai gazeta politica a romanilor transilvaneni pe care o conduce pana in 1850
-1889 - 1891, Parti alese din istoria Transilvaniei pe doua sute de ani in urma
-Analele Academiei Romane, etc.

Barseanu, Andrei (1858 - 1922) - folclorist, pedagog, publicist
Nascut in Darste, Brasov, Andrei Barseanu a urmat Facultatea de Filosofie la Viena si Munchen. La Viena devine presedinte al comisiei literare a societatii "Romania Juna". Poeziile sale sunt publicate in Albina Carpatilor, Familia, Convorbiri Literare. Sub influenta lui Vasile Alecsandri scrie Pe-al nostru steag, poezie care, pe melodie de Ciprian Porumbescu, va deveni Imnul Unirii. Din 1886 a functionat ca profesor la liceul din Brasov si la scoala comerciala din localitate. Intocmeste mai multe manuale scolare, este cercetator neobosit al literaturii populare. Devine presedinte al Astrei, director al revistei Transilvania, director regional al invatamantului secundar din Sibiu. A fost membru al Academiei Romane.
Lucrari:
-Editarea revistei pedagogice brasovene Scoala si familia (impreuna cu I. Popa)
-Doine si strigaturi din Ardeal (in colaborare cu J. Urban - Jarnik)
-Istoria scoalelor centrale romane gr. or. Din Brasov, etc.

Coresi, Diaconul (sec. al XVI-lea) - mester tipograf, traducator Informatiile biografice asupra diaconului Coresi sunt sarace. Se stie ca a venit in Brasov in anul 1556 unde a desfasurat o bogata activitate imprimand carti in limbile romana si slavona.
Lucrari:
-1559, Intrebarea crestina
-1561, Tetraevanghelul
-1563, Lucrul apostolesc
-1567, Talcul evangheliei cu Molitvelnicul in anexa
-1570, Liturghierul
-1570, Psaltirea
-1577, Psaltirea (cu text slavon si romanesc)
-Pravila
-1581, Evanghelia cu invatatura, etc.

Dima, Gheorghe (1847 - 1925) - compositor, dirijor, pedagog
Nascut la Brasov, Dima Gheorghe a fost cantaret la operele din Klagenfurt si Zurich. Dupa intoarcerea in orasul natal a functionat ca profesor de muzica si dirijor, fiind si cel dintai director al Conservatorului din Cluj (care ii poarta azi numele).
Lucrari:
-1884, Mama lui Stefan cel Mare
-1904, Stefan Voda si codrul
-1883, Cucule cu pana sura, etc.

Eder, Hans (1883 - 1955) - pictor
Este unul dintre cei mai proeminenţi reprezentanţi ai artei plastice braşovene din secolul al XX-lea. Creaţia sa, rodul unei activităţi artistice desfăşurată pe parcursul a cinci decenii, reflectă fidel spiritul epocii sale. Pictura sa evoluează în cadrele realismului şi postimpresionismului, expresionismului şi ulterior, o dată cu impunerea paradigmei realismului-socialist, se reapropie de realism. În perioada interbelică expune frecvent la Braşov, Sibiu şi Bucureşti, participând regulat la Salonul Oficial.

Eustatievici, Dimitrie (1730 - 1796) - autor al primei gramatici romanesti
Fiu al lui Eustatie Grid, protopop al Bisericii Sf. Nicolae, Dimitrie Eustatievici a fost dascal la scoala romanesca din Schei, timp in care a elaborat Gramatica, dar si alte manuale scolare.
Lucrari:
-1789, Ducere de mana sau povatuire catra aritmetica asu socoteala
-1792, Scurt izvod pentru lucruri de obste si deschilin in scrisori de multe chipuri
-1792, Dezvoaltele si talcuitele evanghelii...
-1755-1757, Gramatica rumaneasca, etc.

Honterus, Johanes (1498 - 1549) - carturar si tipograf
Umanist de talie europeana, Honterus este reformatorul bisericii sasesti din Transilvania. In 1525 obtine gradul de magistru in artele libere. In 1533 pune bazele tipografiei din Brasov, desfasurand o bogata activitate culturala. A scris si publicat numeroase lucrari geografice si juridice. In 1530 publica Rudimenta Cosmographica, folosita ca manual scolar pana in sec al XVIII-lea.
Lucrari tiparite:
-1539, Compendii grammatices
-1539, Rudimenta praeceptorum dialectices ex Aristotele el alijs collecta
-1541, Erasmus Desiderius, etc.

Iosif, Stefan Octavian (1875 - 1913) - poet Fiu al lui Stefan Iosif, fost director al gimnaziului roman din Brasov, St. O Iosif debuteaza ca poet in 1892 in cadrul revistei scolare Izvorul. Colaboreaza cu Revista scoalei si ziarul Adevarul. Publica poezii in Viata

, Epoca literara, Convorbiri literare, Literatura si arta romana. Lucrari:
-1879, Versuri
-1901, Patriarhale
-1902, Poezii
-1905, Credinte, etc.

Lecca, Constantin (1807 - 1887) - pictor si pedagog
Colaboreaza cu revista Biblioteca romaneasca, publicand cateva articole istorice. Functioneaza ca profesor de caligrafie si desen la Craiova, iar intre 1837- 1846 conduce propria-i tipografie in care se tiparesc manuale scolare si lucrari literare. In asociatie cu Misu Popp si Barbu Stanescu a pictat bisericile: Curtea Veche, Sf. Ecaterina, Razvan Voda, Radu Voda si capela cimitirului Bellu.
Lucrari:
-Intrarea lui Mihai Viteazul in Alba Iulia
-Intalnirea dintre Bogdan cel Orb si Radu cel Mare
-Dragos Voda, etc.

Muresianu, Andrei (1816 - 1863) - poet, profesor, publicist
A fost institutor la scoala romana din Brasov si profesor la gimnaziul romano-catolic. Publica poezii in Gazeta de Transilvania, Foaia pentru minte, inima

si literatura, Telegraful roman. Intre 1850 - 1861 este translator la cancelaria guvernului cezaro-craiesc din Sibiu. Printre creatiile sale poetice se numara Un rasunet, cunoscuta sub titlui Desteapta-te romane, actualmente imn national al Romaniei.
Lucrari:
-1862, Din poeziile lui Andrei Muresianu
-1844, Cateva reflexii asupra poeziei noastre
-Romanul si poezia lui, etc.

Muresianu, Aurel (1847 - 1909) - ziarist si om politic
Fiul lui Iacob Muresianu, Aurel Muresianu este doctor in drept, facandu-si practica de jurist la Viena. In 1878 preia conducerea Gazetei de Transilvania, fiind director al acesteia pana la sfarsitul vietii sale. In 1862 infiinteaza Compania literara a junilor studiosi..., o societate literara ce-si propunea cunoasterea poporului, a creatiilor si nazuintelor sale. La Viena publica mai multe articole prin care sustine drepturile romanilor transilvaneni. A aparat drepturile romanilor, fiind unul din autorii Declaratiei citite de I. Ratiu.

Muresianu, A. Aurel (1889 - 1950) - istoric si publicist
Este fiul ziaristului Aurel Muresianu. In 1913, sub initialele A.A.M. tipareste la Brasov lucrarea Iacob Muresianu 1812-1887. Album comemorativ. Dupa primul razboi mondial publica numeroase studii privind istoria politica, economica si culturala a Brasovului.
Lucrari:
-Simion Barnutiu in preajma Marii Adunari Nationale a romanilor din Ardeal si Ungaria din 3/13 mai 1848
-Stiri noua despre refugiatii munteni la Brasovin sec. al 18-lea si in rasmerita de la 1821
-Planul "Regelui Daciei". Refigiatii politici din Principate si romanii brasoveni la 1848, etc.

Muresianu, Iacob (1812 - 1887) - pedagog si publicist
Filosof si teolog ca formatie, functioneaza timp de 19 ani ca profesor si 20 de ani ca director al gimnaziului romano-catolic din Brasov. A colaborat cu Gazeta de Transilvania si Foaia pentru minte, inima

si literatura, devenind director al acestora dupa retragerea lui G. Baritiu. A sprijinit infiintarea gimnaziului romanesc din Brasov, a "Reuniunii femeilor romane", a Astrei. A compus dansul Romana.

Muresianu, I. Iacob (1857 - 1917) - compozitor
Este profesor si pedagog la Blaj. Intre 1888-1907 editeaza revista Musa Romana, militand pentru afirmarea spiritului national in creatia muzicala.
Lucrari:
-Uvertura Stefan cel Mare
-Manastirea Argesului
-Constantin Brancoveanu, etc.

Onitiu, Virgil (1864 - 1915) - pedagog si publicist
In anul 1890 este numit profesor de limba romana si latina la liceul din Brasov. Din 1894 devine director al Scolilor romane centrale din localitate. Este membru activ al Astrei, vicepresedinte al Societatii pentru fond de teatru roman si membru corespondent al Academiei Romane. In 1896 infiinteaza Fondul Coresi destinat publicarii manualelor si altor activitati menite sa contribuie la ridicarea nivelului invatamantului. A colaborat cu Tefegraful roman, Familia, Convorviri literare, Tribuna, Vatra, Gazeta Transilvaniei, Drapelul, Romanul.
Lucrari:
-1897, De toate
-1901-1903, Clipe de repaus
-1912, Din cele trecute vremi, etc.

Popp, Mişu (1827 - 1892) - pictor
Este fiul zugravului de biserici Ioan Popp Moldovan de Galati. In Brasov picteaza biserica de pe Tocile, bisericile din Araci, Rasnov, Satulung, iar impreuna cu C. Lecca si B. Stefanescu picteaza mai multe biserici din capitala Tarii Romanesti. Preocuparea sa principala raman insa portretele. Inspirandu-se din fotografii a realizat portrete precum cele ale lui Mihai Viteazul, Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu ş.a.

Puscariu, Sextil (1877 - 1948) - lingvist, filolog si istoric literar
Nascut la Brasov, Sextil Puscariu este rector al Universitatii din Cluj unde intemeiaza Muzeul limbii romane. Intre 1906 - 1940 a condus lucrarile Dictionarului Academiei. Lucrari:
-1905 - 1929, Studii istro-romane (impreuna cu M. Bartoli, A. Belulovici, A. Bihan)
-1938, Atlasul lingvistic roman
-1940, Limba romana
-1921, Istoria literaturii romane. Epoca veche, etc.

Richter, Paul (1875 - 1950) - compozitor, dirijor, organist si pedagog
Pana in timpul primului razboi mondial preda lectii particulare de pian. Apoi i se incredinteaza posturile de capelmaistru al orasului si dirijor al orchestrei filarmonice de amatori.
Lucrari:
-Pasarea mortii
-Contra filistinilor si barfitoarelor
-Cantanta funebra
-Fantezii romanesti
-Concertul pentru orga si orchestra, etc.

Weiss, Michael (1569 - 1612) jude al Brasovului, istoric
A fost secretar al contelui Ferdinand von Hardek. Datorita meritelor sale, imparatul Rudolf al II-lea i-a acordat titlul de noblete la numai 20 ani. In 1612 ajunge jude al Brasovului. Conduce lupta de rezistenta impotriva lui Gh. Bathori.
Lucrari:
-Liber annalium raptim scriptus per Mich. Weiss Mediensem, senatorem Republicae Coronensis...
-Brevis consignatio tumultum bellicorum ab ano Chr. 1610, usque completum annum 1613 ambitione et inquietudine Gabrielis Bathori Princips motorum

Monumente disparute

POARTA TARGUL CAILOR
La capatul fostei strazi Targul Cailor, azi strada George Baritiu, langa fostul bastion al Fierarilor (actuala incinta a Directiei Judetene Brasov a Arhivelor Nationale), pana in anul 1874 a existat o poarta de acces in oras, in stil neoclasic, prevazuta cu o trecere pentru vehicule si una pentru pietoni. Pana in 1820 Poarta Ecaterinei era singura poarta de acces dinspre Scheii Brasovului.
Inca din 1803, locuitorii Scheilor au solicitat magistratului (sfatului) orasului deschiderea unei noi porti. Cererea a fost refuzata in mod repetat "din lipsa de fonduri". Negustorii romani din Schei au propus ridicarea Portii Targului Cailor pe propria lor cheltuiala. Chiar si asa constructia a fost amanata pana la vizita imparatului Francisc I, caruia locuitorii Scheilor i-au adresat in mod expres cererea de constructie a noii porti. In 1820 aveau sa fie finisate caile de acces, cand din lipsa de pietre, pentru pavare s-au folosit cuburi de lemn. Chiar si asa, traficul in aceasta zona era greoi, astfel ca in 1827-1828 a fost construita Poarta Schei, vizibila si azi. Poarta Targului Cailor a fost demolata in 1874, pentru a facilita circulatia, care s-a intensificat dupa construirea Gimnaziului de fete (azi Facultatea de Silvicultura).

BASTIONUL CURELARILOR
Pe locul unde astazi se afla Casa Baiulescu (sectie a Bibliotecii Judetene George Baritiu) a fost ridicat candva in secolul al XV-lea Bastionul Curelarilor. Constructia avea o lungime de peste 40 metri, o latime de 14-17 metri si o inaltime de 15 metri. Bastionul era flancat inspre Dupa ziduri de Zwinger-ul curelarilor, iar inspre strada Vamii (azi strada Muresenilor) de Zwinger-ul blanarilor. In interiorul Bastionului Curelarilor existau galerii de lemn pe patru nivele, care permiteau accesul aparatorilor la gurile de tragere. La sud-est de bastion, pana la Poarta Strazii Vamii, intre cele doua ziduri exterioare ale incintei se afla spatiul de aparare (Zwinger) al breslei blanarilor. In 1887, Bastionul Curelarilor este vandut si demolat. Pe locul acestuia Manole Diamandi, un fruntas brasovean, a ridicat o vila pe care a oferit-o drept cadou de nunta fiicei sale si ginerului sau, Dr. Gheorghe Baiulescu. In locul Zwinger-ului curelarilor a mai fost construita o scoala (actualul Liceu Aprily Lajos), cu sprijinul intregii comunitati romanesti a Brasovului. Intre 1881-1885 pe terenul Zwinger-ului blanarilor a fost construita casa de pensii din Brasov, ulterior sediu al Prefecturii, iar in prezent Rectoratul Universitatii Transilvania.

POARTA VAMII
La capatul strazii Muresenilor de azi a fost construita la sfarsitul secolului al XIV-lea prima poarta de acces dintre cele trei porti ale Cetatii Brasovului: Poarta Vamii. Deasupra intrarii acestei porti era pictat chipul imparatului Sigismund, cel care in 1395 a dat ordinul de fortificare a orasului, la numai trei zile dupa semnarea aliantei de la Brasov cu Mircea cel Batran, act care parafa unitatea celor doi conducatori impotriva Imperiului Otoman. Poarta Strazii Vamii era un complex lung de aproape 100 de metri, a carui parte exterioara, iesita in afara liniei zidurilor orasului, era un bastion in forma de potcoava. Peste santul de apa al orasului trecea un pod mobil spre partea exterioara, instalata sub un turn care iesea din zidul bastionului. In timp de pace, paza portii era asigurata de un "capitan de poarta" si opt slujitori inarmati. Numele portii vine de la Strada Vamii, azi Muresenilor. Aici se afla oficiul vamal, unde se incasau vamile negustorilor romani din Scheii Brasovului, Tara Romaneasca si Moldova.
Pe aceasta poarta a fost primit cu mare fast la 1 martie 1600, Mihai Viteazu, primul domnitor al tuturor romanilor. Tot pe aceasta poarta domnitorul a parasit orasul la 1 iulie 1600, dupa incheierea victorioasa a campaniei din Moldova. Poarta a fost avariata de un cutremur din 1745. Devenind o piedica pentru circulatia tot mai intensa, aceasta a fost demolata in 1835-1836. In locul ei s-a construit in 1838 o noua poarta mai mica, imitand stilul portii Brandenburg din Berlin. Aceasta poarta a fost la randul ei demolata in 1891, pentru a permite introducerea tramvaiului cu aburi in Cetate.

BASTIONUL AURARILOR
Intre complexele de aparare ale portilor Brasovului medieval de la capetele strazilor Vamii (azi Muresenilor) si Portii (azi Republicii) a existat pana in secolul al XVII-lea o fortificatie constituita dintr-un singur val. Pe acest val erau amplasate tunuri, in spatele carora se aflau ramele pentru intinderea postavurilor apartinand breslei postavarilor. In 1612 judele (primarul) orasului, Michael Weiss, a hotarat ridicarea unui zid exterior al orasului. Planul a ramas nerealizat din cauza mortii sale in batalia de la Feldioara (16 octombrie 1612. Constructia acestui zid incepe abia in 1639, iar Bastionul aurarilor este finalizat in 1641.
In secolul al XIX-lea, in incinta bastionului a functionat un restaurant. In 1871, breasla aurarilor, care intre timp se imputinase foarte mult, vinde constructia, noul proprietar fiind chiar orasul. Dupa demolarea zidului si a bastionului aici se construieste Scoala reala de stat (1888-1889) a carei cladire adaposteste astazi corpul T al Universitatii Transilvania.

POARTA STRAZII PORTII
In cadrul fortificatiilor Brasovului medieval un rol deosebit il avea "adevarata" poarta a orasului, construita la capatul strazii principale care se numea Strada Portii (fosta Uliţă a Căldărarilor, Strada Regele Carol, azi Republicii). Poarta a fost ridicata mai intai in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, o data cu construirea primei incinte a zidurilor orasului, in vederea preintampinarii pericolului otoman. Incendiul din anul 1519 a distrus strazile Calugaritelor, Sf. Ioan, jumatate din Strada Portii si poarta cu acelasi nume.
In anii 1522-1524 a fost reconstruit bastionul portii in forma de potcoava, iar in 1537, turnul interior al portii, pe care a fost instalat cel de-al treilea ceas public (dupa cele de la Biserica Neagra si Casa Sfatului). Pe sub turnul portii puteau trece carele si pietonii, cotind in unghi drept prin niste ganguri intunecoase. Portile care se inchideau seara pe amandoua parti ale turnului erau din stejar si aveau sine de fier, iar un "pont levis" se lasa cu lanturi grele peste apa. In lunile mai-august 1613, fortificatiile Portii Strazii Portii au fost refacute in vederea preintampinarii unui asediu. Intre 1650-1651, turnul interior al portii a fost reconstruit din temelii. Cutremurul din 1802 a avariat constructiile aferente Portii Strazii Portii, facand zadarnice incercarile de consolidare. Aceste fortificatii au fost demolate in 1857, doarece in urma cutremurului din 1804 fusesera serios avariate si riscau sa se darame de la sine. Patruzeci si cinci de ani le-au fost fost necesare autoritatilor pentru a lua decizia de a demola poarta. Pe locul fortificatilor Porţii Străzii Porţiiau fost ridicate cladiri noi precum hotelul "Villa Kertsch" (bombardat in cel de-al doilea razboi mondial, azi in locul sau se afla cladirea Modarom), Primaria orasului (astazi este sediul agentiei de turism Micomis) si Scoala de meserii (azi Regionala CFR Brasov).

POARTA STRAZII NEGRE
Strada Neagra (actuala strada Nicolae Balcescu) este prima strada a Brasovului mentionata in documente in anul 1464: Swarczgas. Pe aceasta strada se aflau atelierele a aproape 40 de tabacari (pielari). Numele strazii - Strada Neagra - este legat de culoarea inchisa a apelor reziduale rezultată din prelucrarea pieilor pe aceasta strada. La capatul strazii se afla bastionul incredintat spre aparare breslei pielarilor (aflat undeva intre Magazinul Star si Colegiul National Unirea). Din acest bastion, ducea in afara zidurilor orasului o poarta, atestata documentar la 1464 si 1578. Bastionul si poarta a fost demolate in 1873 pentru a permite un acces mai facil in cazarma construita pe Strada Neagra (azi cazarma gazduieste corpul K al Universitatii Transilvania).

Informatiile despre istoria si cultura orasului au fost luate din:
- Pliant "Prima Scoala Romaneasca";
- "Carturari brasoveni, sec. XV - XX", Ghid bibliografic;
- "Istoricul traditiilor din Scheii Brasovului", Vasile Oltean;
- "Din hronici si hrisoave", Gernot Nussbaecher
- "Brasov: scurta istorie ilustrata a evolutiei urbane", Dana Jenei, Anca Maria Zamfir, Gruia Hilohi, Gernot Nusbaecher
- "Brasovul de altadata", Sextil Puscariu
- "Album monografic. Judetul Brasov"

Momente importante

Cronologie:

Cronologie

1235 - Prima mentiune documentara a Brasovului cu numele Corona. Alte denumiri medievale: Barasu, Braso, Brasso, Kronstadt.
1241 - Distrugerea orasului de catre invazia tatara.
1252 - Prima mentiune a toponimului "Brasov" (Terra Saxonum de Barasu) cu referire la Tara Barsei.
1288 - Mentionarea comitatului de "Burcia" (Tara Barsei) locuit de sasi, maghiari, secui si romani.
1351 - Prima mentiune a "Scaunului Brasovului" (sedes de Brasso).
1355 - Prima mentiune a "Districtului Brasov".
1366 - Se instituie Cele Sapte Scaune Sasesti cu sediul principal la Sibiu, instanta de apel si pentru Brasov.
1368 - Primul privilegiu comercial acordat negustorilor brasoveni de un domn al Tarii Romanesti: Vlaicu I.
1385 - inceputul construirii Bisericii Parohiale catolice - actuala Biserica Neagra - terminata in 1477.
1388 - Prima mentiune documentara despre existenta unei scoli in oras.
1395 - La Brasov se incheie alianta antiotomana intre Sigismund, regele Ungariei, si Mircea cel Batran, domnul Tarii Romanesti.
1398 - Prima mentiune documentara despre existenta unei scoli la Brasov.
1399 - Prima mentiune a unei biserici romanesti in Schei.
1400 - Prima invazie turceasca in Tara Barsei.
1413 - Prima mentiune a unui spital la Brasov.
1420 - Acord incheiat intre Adunarea Districtului Tara Barsei si breasla blanarilor privind construirea Casei Sfatului, amplificata ulterior.
1480 - 1506 - Mentionarea lui Gheorghe Gramaticul pe listele de impozit din Brasov, prima mentionare a unei activitatii scolare romanesti in Schei.
1486 - Confirmarea privilegiului Andreanum pentru toti sasii din Sibiu, Medias, Brasov si Tara Barsei. Brasovul si Tara Barsei intra astfel in Universitatea Saseasca.
1495 - Zidirea in piatra a Bisericii Sf. Nicolae.
1512 - Prima mentiune documentara a farmaciei orasului.
1521 - Negustorul Neacsu din Campulung scrie judelui Brasovului, Johann Benkner, despre pregatirile turcilor pentru cucerirea Cetatii Belgrad. Primul document pastrat in limba romana.
1528 - Ridicarea turnului Casei Sfatului.
1539 - inceputul tipografiei intemeiate de umanistul Johannes Honterus.
1546 - Este construita prima moara de hartie de pe teritoriul Romaniei.
1556 - 1583 - Activitatea diaconului Coresi, cel mai mare tipograf roman din secolul al XVI-lea (26 de tiparituri din cele 47 aparute in sec. XVI).
1547 - Construirea bibliotecii la initiativa umanistului Johannes Honterus, aceasta biblioteca adapostea in acel moment cea mai mare colectie de carti din Transilvania, inclusiv o parte din manuscrisele salvate dupa cucerirea Constantinopolui de catre turci (29 mai 1453).
1553 - Epidemia de ciuma face 4000 de victime in Brasov.
1600 - Mihai Viteazul viziteaza Brasovul si convoaca aici Dieta

Transilvaniei.
1625-1630 - Este construita incinta exterioara a cetatii Brasov.
1678 - intemeierea Companiei Comerciale Grecesti din Brasov.
1689, aprilie 21 - marele incendiu de la Brasov distruge cea mai mare parte a orasului, circa 300 de victime omenesti. Este cea mai mare catastrofa din istoria orasului. Biserica parohiala incendiata primeste numele de "Biserica Neagra".
1731 - Dascalul scheian Petcu Soanu tipareste primul calendar-almanah romanesc.
1757 - Dimitrie Eustatievici scrie prima gramatica romaneasca.
1785 - Brasovul are 17. 671 locuitori, dintre care in Cetate 4.496, in Scheii Brasovului 6.124, in Brasovechi 2.946 si in Blumana 2.568.
1798 - in Brasov existau 43 de bresle de mestesugari, avand impreuna 1227 de mesteri cu atelier propriu.
1804 - Introducerea iluminatului public in Cetate (felinare cu ulei).
1835 - Infiintarea "Casei generale de economii" din Brasov, primul institut de credit din Transilvania
1838 - Apar "Gazeta de Transilvania" si "Foaie pentru minte, inima

si literatura", redactate de George Baritiu.
1848, aprilie 11 - Manifestatia romanilor din Scheii Brasovului pentru drepturi politice.
1850 - intemeierea gimnaziului roman astazi Liceul "Andrei Saguna".
1861 - infiintarea Despartamantului "Astra" la Brasov.
1878 - infiintarea Societatii Filarmonice.
1882 - Premiera nationala a operetei "Crai Nou" a lui Ciprian Porumbescu.
1891 - Introducerea tramvaiului cu aburi la Brasov - Targul Cailor - Bartolomeu.
1916 august 16 - Intrarea Armatei Romane in Brasov, numirea dr. Gheorghe Baiulescu ca primul primar roman al Brasovului.
1920 - Brasovul are o populatie de 40.335 locuitori.
1928 - Cladirea Camerei de Comert (azi Biblioteca Judeteana) si a "Casei Profesorilor"
1930 - Uzina electrica
1930 - Brasovul are peste 59.000 de locuitori, dintre care romani- peste 17.000, germani- peste 12.000, maghiari- peste 19.000, evrei- peste 2.000
1939 - Monumentul Eroilor din Piata Unirii
1940, nov.10 - Cutremur
1943, apr. - 1944, ian. - Bombardamente ale aviatiei americane
1945, ian. - Deportarea sasilor in U.R.S.S.
1948 - Brasovul are 82.984 locuitori
1950, aug.23 - Brasovul devine "Orasul Stalin"
1956 - Brasovul are 123.834 locuitori
1960 - Inaugurarea cladirii Teatrului Dramatic
1966 - Brasovul are 163.345 locuitori
1968 - Orasul devine resedinta judetului Brasov.
1971 - Infiintarea Universitatii din Brasov prin unificarea Institutului Politehnic cu Institutul Pedagogic.
1977 - Brasovul are 257.000 locuitori
1977, mar.4 - Cutremur puternic. Ulterior au loc consolidari la Casa Sfatului, Poarta Scheilor, Liceul Sportiv si la alte cladiri.
1987, nov.15 - Revolta anticomunista pornita de la Intreprinderea de Autocamioane
1989, dec.22-25 - Violenta asociata evenimentelor din decembrie face numeroase victime si inseminate pagube, Brasovul primind ulterior titlul de "m oras martir".

Informatiile despre istoria si cultura orasului au fost luate din:
- Pliant "Prima Scoala Romaneasca";
- "Carturari brasoveni, sec. XV - XX", Ghid bibliografic;
- "Istoricul traditiilor din Scheii Brasovului", Vasile Oltean;
- "Din hronici si hrisoave", Gernot Nussbaecher
- "Brasov: scurta istorie ilustrata a evolutiei urbane", Dana Jenei, Anca Maria Zamfir, Gruia Hilohi, Gernot Nusbaecher
- "Brasovul de altadata", Sextil Puscariu
- "Album monografic. Judetul Brasov"

A doua jumatate a secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea

Brasovul in evul mediu

Brasovul este atestat documentar in anul 1234 in Catalogul Ninivensis cu numele de Corona. In a doua jumatate a secolului al XIV-lea, este confirmat drept centru administrativ si eclesiastic al Tarii Barsei (Corona, Kronstadt, Brasso), "oras liber regal", unul dintre centrele economice si culturale ale Transilvaniei.
In secolul al XIV-lea, burgul era concentrat in jurul pietei principale si al bisericii parohiale, Biserica Sfinta Maria, cunoscuta ca Biserica Neagra, reconstruita incepand cu anul 1383. Inca din prima jumatate a secolului al XIV-lea in Cetate erau conturate doua artere principale: Strada Manastirii si Strada Portii. In evul mediu, zona locuita din Cetate se oprea la limita formata de Ulita Calugaritelor (astazi Michael Weiss), orasul extinzandu-se spre 1600, pana la limita zidurilor dinspre actualul Hotel Aro Palace. Asezarea era impartita in patru cartiere: Portica - spre sud-est, Corpus Christi - spre sud-vest, Petri - spre nord est si Catharina - spre nord-vest. In afara Cetatii existau totodata trei suburbii. "Brasovul Vechi" s-a dezvoltat in jurul bisericii Sf. Bartolomeu, ingloband asezarea de langa dealul Sf. Martin (zona strazilor Lunga si De Mijloc). Spre est, cartierul Blumana (zona strazilor Cuza Voda, Eroilor, 15 noiembrie, Castanilor si Colina Universitatii), cu capela Sf. Barbara, era locuit in principal de secui; aici se afla si leprozeria, mentionata documentar in 1413. Spre sud-vest se afla vechiul cartier romanesc al Scheilor Brasovului.
Evenimentele istorice puncteaza evolutia fortificatiilor cetatii: daca in 1421 orasul este devastat, intregul sfat (consiliul orasenesc) fiind dus in robie, incursiunea turceasca din 1432 nu-l mai poate cuceri, sistemul de aparare fiind suficient de puternic pentru a rezista asediilor. Ioan de Hunedoara, voievod al Transilvaniei in 1441 si guvernator al Ungariei in 1446, contribuie in mod substantial la dezvoltarea sistemului defensiv, care este amplificat pana in 1646. Centura de fortificatii a facut din Brasov unul dintre cele mai intarite orase medievale din Transilvania. Sistemul de aparare al Cetatii era completat cu fortul de pe Dealul Straja si cu cele patru turnuri de observatie extra-muros: Turnul Negru si Turnul Alb; celelalte doua turnuri existau pe latura de sud, pe versantul dinspre oras al muntelui Tampa in dreptul Bastioanelor Tesatorilor si Postavarilor.

Brasovul in vremea Renasterii

Principatului accepta religia luterana ca una dintre cele patru religii oficiale admise in Transilvania.
Casele patriciatului urban reflecta stilul

Renasterii, majoritatea lor fiind construite in secolul al XVI-lea. Cladirile apartin tipologiei central-europene cu front stradal ingust ocupat integral si dezvoltare in adancime prin adaugarea succesiva de incaperi. Accesul in curte se facea printr-un gang. La parter existau portice cu arcade pe stalpi de piatra profilata. Acestea au fost puse in evidenta de lucrarile de restaurare la casa Negustorilor sau la casele Closius - Hiemesch - Giesel. Insemnarile din epoca vorbesc despre fatadele caselor "zugravite in culorile cameleonului", picturi figurative impodobind chiar si zidurile de incinta, turnurile si portile Cetatii.

Secolul al XVII-lea - prima jumatate a secolului al XIX-lea

Intre 1639 si 1641, fortificatiile Brasovului sunt amplificate in partea de nord a orasului cu mai multe randuri de curtine si santuri de aparare. Construirea Bastionului Aurarilor in 1646 incheie lucrarile la sistemul defensiv. In 1689, cel mai devastator incendiu din istoria Brasovului afecteaza majoritatea constructiilor importante din Cetate. Refacerea orasului se desfasoara cu greutate, iar reconstruirea edificiilor distruse se face in concordanta cu noile stiluri: baroc, rococo, clasic.
Cel mai reprezentativ edificiu baroc, Biserica romano-catolica Sfintii Petru si Pavel, este construit intre 1776-1782. Fortificatiile medievale, devenite anacronice, sunt lasate in paragina. Castiga in schimb insemnatate Cetatuia de pe Dealul Straja, al carei sistem defensiv este adus la zi de imperiali. In 1737 Piata Sfatului este pavata cu piatra. In 1736 se construieste o sosea spre Tara Romaneasca prin pasul Timis. In aceasta perioada Brasovul ramane un oras mestesugaresc, fiind consemnata existenta aici a peste 1227 de ateliere.
Sfarsitul secolului al XVII-lea si prima jumatate a veacului urmator inseamna totodata si epoca de inflorire a comertului romanesc la Brasov, antrenand miscarea de emancipare intelctuala si nationala ce va culmina in Transilvania in contextul evenimentelor de la 1848. Ca urmare a desfiintarii privilegiilor sasilor de catre imparatul Iosif al II-lea (1780-1790), portile Cetatii sunt deschise pentru negustorii romani din Schei sau din Tara Romaneasca, dar si pentru greci, macedoneni, armeni sau evrei.
Intre 1784 si 1787 este construita Biserica ortodoxa greaca

Sf. Treime de pe actuala Strada George Baritiu din daniile bogate ale negustorilor romani si greci, dar si ale boierilor Brancoveni, Vacaresti, Sutu, Mavrocordat din Tara Romaneasca, aflati in pribegie la Brasov. In 1835 este infiintata Casina romana ca loc de intalnire pentru negustori. Intre membrii sai figureaza elita intelectuala si culturala romaneasca a Brasovului precum intemeietorii "Gazetei de Transilvania" - George Baritiu, Iacob si Andrei Muresianu. Prosperii negustori romani stabiliti in Cetate cumpara case vechi sasesti sau isi construiesc resedinte impozante in stilurile epocii. Curentul dominant in arhitectura Brasovului din aceasta perioada este neoclasicismul.

A doua jumatate a secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea

Transformarea dintr-un oras medieval intr-un oras modern a impus extinderea pe laturile de nord-est (inspre Brasovul Vechi si Blumana) si vest (inspre Schei), prin demolarea centurii fortificate a orasului care a inceput in anul 1857 (Poarta Strazii Portii si fortificatiile aferente), Poarta Strazii Negre (1873), Poarta Targul Cailor (1874), Bastionul Aurarilor (1886), Bastionul Curelarilor (1887). Vechile santuri de aparare, iazurile si baltile au fost umplute, s-au ridicat cladiri publice si administrative, scoli, cazarmi si vile, s-au amenajat parcuri si promenade.

Informatiile despre istoria si cultura orasului au fost luate din:
- Pliant "Prima Scoala Romaneasca";
- "Carturari brasoveni, sec. XV - XX", Ghid bibliografic;
- "Istoricul traditiilor din Scheii Brasovului", Vasile Oltean;
- "Din hronici si hrisoave", Gernot Nussbaecher
- "Brasov: scurta istorie ilustrata a evolutiei urbane", Dana Jenei, Anca Maria Zamfir, Gruia Hilohi, Gernot Nusbaecher
- "Brasovul de altadata", Sextil Puscariu
- "Album monografic. Judetul Brasov", XXX

Secolul al XVII-lea - prima jumatate a secolului al XIX-lea

Brasovul in vremea Renasterii

"Brasovul acestor timpuri iese in evidenta - fata de alte orase - prin cultivarea stiintelor", nota in 1548, marele umanist si reformator sas Johannes Honterus (1498-1549) intr-o scrisoare adresata lui Sebastian Munster, profesor al Universitatii din Basel. Prestigiul scolii si bibliotecii infiintate de Honterus in 1541 - Studium Coronense - avea sa atraga elevi din toata Transilvania, Ungaria, Germania si Olanda. Johannes Honterus a introdus reforma religioasa la sasii din Tara Barsei, iar in 1547 dieta Principatului accepta religia luterana ca una dintre cele patru religii oficiale admise in Transilvania.
Casele patriciatului urban reflecta stilul Renasterii, majoritatea lor fiind construite in secolul al XVI-lea. Cladirile apartin tipologiei central-europene cu front stradal ingust ocupat integral si dezvoltare in adancime prin adaugarea succesiva de incaperi. Accesul in curte se facea printr-un gang. La parter existau portice cu arcade pe stalpi de piatra profilata. Acestea au fost puse in evidenta de lucrarile de restaurare la casa Negustorilor sau la casele Closius - Hiemesch - Giesel. Insemnarile din epoca vorbesc despre fatadele caselor "zugravite in culorile cameleonului", picturi figurative impodobind chiar si zidurile de incinta, turnurile si portile Cetatii.

Brasovul in evul mediu

In afara Brasovului

RASNOV - Cetatea taraneasca
Ridicata de catre cavalerii teutoni pe o stanca calcaroasa inalta de 150 metri situata la sud-est de targul Rasnov, cetatea a fost extinsa ulterior cu ajutorul comunitatilor sasesti din Rasnov, Cristian si Vulcan. Fantana din cetate, adanca de 75 de metri, a fost sapata intre 1625-1640, in acest ultim an ridicandu-se in cetate si o bisericuta. Laturile de vest, nord si est erau aparate de o galerie continua, doua anteforturi si sapte turnuri. In timp ce pe latura de sud, mai abrupta, erau numai doua turnuri.

FELDIOARA - Cetatea taraneasca

Ridicarea cetatii Feldioarei (germana: Marienburg, maghiara: Foldvar) a fost atribuita, atat de legendele populare cat si de istoricii mai vechi, cavalerilor teutoni.
Sapaturile efectuate de specialisti au dovedit ca in acest loc nu a existat o cetate a cavalerilor teutoni din secolul al XIII-lea.
Toponimul romanesc Feldioara provine din cuvantul maghiar Foldvar = cetate de pamant. Ruinele Cetatatii Feldioara se vad si astazi. Despre cetate, documentul din anul 1439 spune clar ca locuitorii comunei Feldioara au construit-o pentru apararea familiilor si bunurilor lor, cu "mari cheltuieli si cu mare osteneala".
Cetatea Feldioarei este o cetate taraneasca. Cetatea a rezistat invaziei turcesti din 1421, pentru ca documentar este atestata numai devastarea orasului Brasov si a satelor Harman, Sanpetru, Bod, Halchiu, Ghimbav si Vulcan.
A doua invazie a turcilor in Tara Barsei, din 1432, a afectat in mod deosebit comuna Feldioara. O inscriptie datata 1457, ne indica ca abia in acest an s-a terminat refacerea cetatii.
In luptele din anul 1612, cetatea Feldioarei a fost ocupata de trupele principelui Gabriel Bathory, iar in septembrie a fost asediata timp de trei zile de brasoveni, sub conducerea judelui primar Michael Weiss. La 16 octombrie 1612 a avut loc la Feldioara batalia dintre trupele lui Bathory si cele ale Brasovului, in care brasovenii au fost invinsi, iar Michael Weiss ucis.
Pana la cutremurul din 1838, s-au folosit depozitele de cereale existente in cetate, care ulterior au fost parasite. Paznicul cetatii si-a parasit si el locuinta, iar cetatea a fost abandonata.

BRAN- RUCAR
Localitatea Bran - Cetatea de la poarta Tarii Barsei
In 1377, la 19 noiembrie, a fost emis in castelul de vanatoare de la Zvolen (Altsohl), azi in Slovacia, pe baza raportului lui Johannes von Scharfeneck, castelan al cetatii "Landskrone", un document care poate fi considerat drept actul de nastere al cetatii Bran.
In 1406 Branul este atestat ca posesiune a regelui Sigismund. Probabil insa ca la scurt timp, Sigismund a cedat Branul lui Mircea cel Batran, domnul Tarii Romanesti.
Numele Branului era folosit in cele mai vechi documente romanesti sub forma de Turciu. Abia dupa 1474 apare forma actuala a denumirii romanesti-Bran. Numele Bran ar putea fi derivat din cuvantul slavon bran = a lupta, sau poate fi in legatura cu actualul cuvant slovac brana = poarta, sau ca loc de aparare = braniti.

Castelul Bran

Castelul Bran, atestat documentar in 19 noiembrie 1377 de Ludovic I d'Anjou, printr-un act prin care brasovenii primeau incuviintarea regala de a construi castelul. Fortificatia era condusa de un castelan si avea o garnizoana compusa din arcasi si balistari. Intre anii 1419-1424, Cetatea Bran intra in posesia lui Sigismund. Cu trecerea vremii, Cetatea Bran isi indeplineste rolul de bastion de aparare impotriva invaziilor otomane, faptele ei de arme fiind inscrise cu sange in istoria zbuciumata a neamului romanesc.
In semn de pretuire fata de Regina Maria a Romaniei Mari, Consiliul orasenesc al orasului Brasov decide donarea Castelului Bran la data de 1 decembrie 1920.
Restaurat intre anii 1920-1927 de catre arhitectul Curtii Regale, Carol Liman, Castelul Bran este transformat intr-o frumoasa resedinta de vara, cu parc si alei de promenada, lac, terase, fantani, tot atunci construindu-se si Casa de ceai. In anul 1938 Regina Maria lasa prin testament Castelul Bran si intregul domeniu, fiicei sale Principesa Ileana, care-l stapaneste pana in anul 1948.
Instaurarea regimului comunist lasa Castelul Bran fara ocrotitorii lui regali. Dupa o perioada de degradare si devastare autoritatile comuniste decid transformarea castelului in muzeu.
Muzeul deschis in 1956 cunoaste o noua restaurare intre 1987 - 1993. Actualmente, Castelul Bran este un punct important de atractie turistica si ramane in amintirea tuturor celor il viziteaza, marturie vie a scurgerii veacurilor si a faptelor de vitejie petrecute la umbra zidurilor sale....

Capela Stela Maris - Cripta reginei Maria
Este o capela funerara aflata langa raul Turcu din Bran. Acest monument a fost ridicat in memoria soldatilor romani morti in Primul Razboi Mondial.

BISERICI FORTIFICATE

HARMAN - Biserica-cetate
Biserica-cetate din Harman a fost construita in stil

romanic in secolul al XII-lea. Zidul de incinta al cetatii are o forma ovala - asemanatoare cu cea de la biserica evanghelica din Prejmer fiind inalt de 12 metri si intarit cu sapte puternice turnuri de aparare, unele dotate cu orificii pentru turnarea de smoala topita asupra asediatorilor. In anul 1552 voievodul Moldovei a asediat cetatea Harman fara succes.
Harmanul se afla in tara Barsei la 10 km est de Brasov. Denumire sa in alte limbi: Honigberg in germana, Hoenschbrich in saseste, Harmany sau Szászharmány in ungureste, Mons Mellis in latina.
Numele localitatii isi afla originea in vecinatatea asezarii, unde se afla dealul Lempes, in zona ar fi putut exista niste prisaci cu albine. Unele ivoare sustin ca biserica si satul ar fi apartinut teutonilor. Cea mai veche atestare documentara in care satul Harman este numit Mons Mellis (= Berg aus Honig) dateaza din anul 1240, cand regele Bela al IV-lea a instituit patronatul ordinului cistercian asupra bisericilor din Marienburg (Feldioara), Petersberg (Sanpetru), Honigberg (Harman) si Tartlau (Prejmer). Un an mai tarziu are loc invazia tatarilor in Europa, iar biserica si cetatea sufera distrugeri.
In 1421 cand turci invadeaza Tara Barsei, cetatea este asediata si incendiata, turcii distrug sau provoaca mari distrugeri bisericilor fortificate din Sanpetru, Halchiu, Bod, Ghimbav si Vulcan. O noua invazie turceasca in Tara Barsei are loc in anul 1432.
Pe langa numeroasele invazii (ale turcilor, tatarilor, muntenilor, moldovenilor si secuilor) comunitatea din Harman a suferit si de pe urma epidemiilor si catastrofelor naturale

: - 1553, 1572, 1603, 1660, 1718-1719 epidemii de ciuma;
- 1509, 1533, 1622, 1658 anii ploiosi in care au fost numeroase inundatii;
- 1552 Stefan Tomsa, domnitorul Moldovei, asediaza cetatea si biserica fara sa o cucereasca;
- 1593 si 1600 Harman sufera doua incendii;
- in 1602 Radu Voda si in 1603 general imperial G. Basta ocupa Harmanul ocazie cu care cetatea sufera noi distrugeri.
- 1612 Gabriel Bathory asediaza fara success biserica fortificata.

PREJMER - Biserica din Prejmer

1211 - prima atestare documentara a localitatii dateaza de la printr-un document adresat de Andrei al II-lea catre cavalerii teutoni. Prin acest document, cavalerilor teutoni li se acordau drepturi asupra raului Tarlung (Tartillou), in imprejurimile acestuia se naste localitatea Prejmer (Tertillou).
1222 - intr-un alt document emis de Andrei al II-lea apare din nou raul Tarlung (Tartelowe).
1360 - apare prima oara denumirea de Prasmar.
Numele satului in germana este Tartlau, iar in maghiara - Prázsmár.
Biserica a fost construita in forma de cruce greaca

in secolul al XIII-lea. In jurul acesteia a fost construita o cetate taraneasca pentru aparare comunitatii sasesti. Fiind situata in estul Transilvaniei, cetatea trebuia sa apere pasul Buzaului; ea a fost atacata de 50 de ori nefiind cucerita niciodata de turci.
Zidurile cetatii dateaza din perioada primei invazii turcesti, 1421-1505. Zidurile au 12 m inaltime. In totalitate sunt 272 camere care sunt aranjate asimetric pe 4 nivele.
Pe timp de pace erau camere de provizii, iar pe timp de asediu erau in acelasi timp si camere de locuit. Numarul de pe usa era corespondentul casei din localitate, fiecare familie avand in cetate o camera care se mostenea.
In cetate mai exista un drum de rond care ajunge in unele locuri pana la 4 m latime. Acesta este situat la ultimul nivel al zidului, la o inaltime de 12 m. Cetatea mai era aparata de un sant de apa de 18 m latime si 2-4 m adancime.
In 1788 s-a construit poarta exterioara care se mai pastreaza si azi.
Izvorul cel mai important pentru istoria Prejmerului este lucrarea cronicarului prejmerean Thomas Tartler, preot la aceasta parohie, lucrare intitulata "Tartlauer Chronic" (Cronica Prejmerului).
Cetatea detine un mic muzeu etnografic sasesc cu obiecte de cult, porturi, ceramica, mobilier pictat.

SANPETRU - Biserica din Sanpetru

Biserica din Sanpetru dateaza din secolul al XIII-lea. A fost construita ca o basilica cu trei nave, care in 1794 a fost in intregime demolata. Urmele picturii de pe zidul de incinta dateaza din secolul al XIII-lea probabil in anul 1240 cand ordinul Cistercian a devenit patronul Bisericii din Sanpetru.
Toponimia satului: in germana - Petersberg, in maghiara - Szent Peter.
Biserica fortificata a suferit grave distrugeri in timpul invaziei turcesti in Tara Barsei din anul 1432 care a distrus satul Sanpetru. In acelasi secol taranii din Sanpetru au ridicat zidurile din jurul bisericii inalte de 8 metri si au intarit incinta cu 5 turnuri de aparare si un sant cu apa. Biserica a suferit numeroase distrugeri in urma unor incendii din sec. XVII in care se pierde arhiva comunitatii. Turnul clopotnitei s-a prabusit in anul 1713, a fost reconstruit intre anii 1778-1782, dar s-a prabusit din nou.
In 1795 incepe reconstructia actualei biserici pe acelasi amplasament cu un turn-clopotnita in partea de est.

GHIMBAV - Sat
Satul Ghimbav (germana: Weidenbach, maghiara: Vidombák, saseasca: Wedjebichapare) prima data in documente in 1420 cand regele Sigismund de Luxemburg ii sfatuia pe locuitorii comunitatii sa se alature celor din Sanpetru, Harman si Bod si sa contribuie la ridicarea intariturilor din piatra ale Cetatii Brasov. Localitatea este devastata de o invazie turceasca in 1422. In 1469 Ghimbavul cade victima unui mare incendiu care distruge numeroase cladiri. Principele Gabriel Bathory incendiaza pe la 1611 mai multe asezari printre care se afla si Ghimbavul.
Biserica si clopotnita sunt construite in jurul anului 1300 ca o bazilica trinavata care are in zona de est un cor si la nord o sacristie, iar in partea de vest se ridica un turn masiv construit din tuf vulcanic. In sec. al XV-lea s-a ridicat in jurul bisericii un zid de incinta din piatra si caramida si un sant cu apa de jur imprejur. In zona de sud-est exista un pod de trecere aparat de un masiv turn de poarta. Cetatea bisericii a fost incendiata in 1642 din cauza unui fulger.
In 1666 primaria se muta in interiorul cetatii bisericii si se dezvolta din nou biserica. In 1940 majoriatea caselor din curtea bisericii au fost demolate, iar zidul din jurul bisericii a cazut in ruina.

CODLEA - Cetate
Cetatea Codlea (germana: Zeiden, maghiara: Feketehalom) constituia una din cele 12 asezari ale sasilor din Tara Barsei. Initial exista o cetate pe un deal la poalele muntelui Magura. Aceasta purta numele de Schwarzburg, adica Cetatea Neagra. Legenda spune ca aceasta ar fi fost una dintre cele cinci cetati ridicate de catre teutoni in Tata Barsei. Un document din 1265 o atesta sub numele de Castro Feketewholum, iar in 1377 apare cu numele de Zeiden.
De fapt, Cetatea Neagra a fost distrusa in 1345, noua asezare fiind intemeiata in zona de ses de la poalele Magurii si a devenit in timp un targ important. Numele sau latinesc era Cidinis, comunitatea avea statutul unui targ cu drept de judecata, ca si satele Prejmer, Feldioara si Rasnov.
Satul a devenit in timp un targ important din cauza situarii lui pe drumul care lega Brasovul de Sibiu.

CRISTIAN - Biserica-cetate
Cristian se numeste in germana Neustadt, in maghiara Keresztenyfalu, iar in saseste Noscht.
In spatele unui zid de aparare circular prevazut cu noua turnuri aflate si astazi in stare buna de conservare se inalta turla a bisericii comunei Cristian din judetul Brasov. Turnurile au un plan rectangular si majoritatea avand acoperisul in pupitru (intr-o singura apa, inclinat spre interior si terminat la coronament cu o creasta crenelata).
Restul au acoperisul piramidal, iar unul este rotund si are un acoperis conic. Din vechea biserica in stil romanic, ridicata in secolul al XIII-lea, se mai pastreaza inca portalul dinspre vest, care are o forma semi-circulara. Piatra de temelie a actualei biserici a fost pusa in anul 1839.

MAIERUS

Unii scriitori de origine germana considera ca Maierusul (germana: Nussbach, maghiara: Szászmagyarós) a fost una dintre primele comunitati intemeiate de catre teutoni in 1211. Cu toate acestea prima mentiune documentara dateaza doar din 1377 (Villa Nucum).
De-a lungul timpului asezarea a fost lovita rand pe rand de epidemii, invazii si inundatii. Maierusul face parte dintre cele 12 comunitati sasesti ale Tarii Barsei.

FELMER
Satul Felmer (germana: Felmern, maghiara: Felmir, saseste: Falmern) este renumit pentru biserica-cetate construita in stil romanic in sec. XIII. In sec. XV biserica este transformata in biserica fortificata (Kirchenkastell) prin ridicarea unei incinte fortificate din zid prevazut cu patru bastioane.

ROTBAV
Rotbav se gaseste la circa 20 de km de Brasov pe calea ferata care leaga Brasovul de Sighisoara. Numele satului inseamna "raul rosu" (germana: Rotbach, maghiara: Vörösmárt, saseste: Roiderbrich). Numele s-ar datora unui eveniment tragic din sec. XIII in urma caruia o mare parte din familiile fondatorilor satului si-ar fi pierdut viata

. Atunci, apa raului carea trecea prin imediata apropiere s-ar fi inrosit.
Biserica-cetate din sat isi afla inceputurile pe la 1250, cand locuitorii au inceput construirea unei basilici romanice. Pe la 1300 satul era locuit de peste 70 de familii, ceea ce inseamna un sat mare. Biserica in stil romanic a suferit numeroase transformari in cursul secolelor, astfel incat stilul romanic initial se combina cu elemente gotice si baroce.
in secolul XV in jurul biserici a fost construit un zid de aparare, iar biserica a fost astfel transformata in cetate. Biserica fortificata a fost utilizata de catre generalul Giorgio Basta drept refugiu in anul 1602. Aici el a fost asediat de catre principele Transilvaniei, Gabriel Bathory. Fortificatia a rezistat asediului si principele a fost nevoit sa se alieze cu domnitorul Tarii Romanesti, Radu Serban.
Biserica-cetate si satul Rotbav au fost arse in urma unui cumplit incendiu in anul 1732. Din anul 1738 a inceput reconstructia bisericii si a cetatii. In anul 1908 a fost instalata o noua orga comandata la Pecs.

VISCRI - Biserica-cetate

In Viscri (germana: Deutsch-Weiskirch, maghiara: Szászfehéregyháza) mai dainuie, bine conservata, una dintre cele mai pitoresti si - in pofida dimensiunilor nu prea mari - monumentale cetati taranesti sasesti, ce cuprinde intre zidurile sale una dintre putinele biserici-sala romanice ale secolului XIII.
Pozitia retrasa a asezarii explica si aparitia sa relativ tarzie in documente. Abia pe la 1400, "Alba ecclesia" (alias Viscri) apare intr-un registru al localitatilor pentru plata impozitului datorat episcopatului, al comitatului de Rupea (Kosd).
Pe la 1500, Viscri este enumerata printre comunele libere ale Scaunului de Rupea, cu 51 de gospodarii, trei pastori, un dascal si doi saraci. Aici, ca si in alte comune, vechimea bisericii confirma ca asezarea colonistilor germani a luat fiinta la sfarsitul secolului XII cand a fost colonizata si partea apuseana a viitorului Scaun al Rupei.
Biserica-sala romanica, cum mai exista in zona Rupei doar in Homorod (biserica-sala din Crit apartinea deja stilului de trecere de la romanic la gotic), a avut o predecesoare care a fost partial inclusa in aceast edificiu. Colonistii germani (care s-au asezat in Viscri ca imigranti dupa domnia regelui Geza al II-lea, adica dupa 1162, ca "alii Flandrenses", in ultimul sfert al secolului XII) au gasit pe promontoriul din nord-estul comunei actuale o mica capela.
Datarea in prima jumatate a secolului XIII ar corespunde si timpului in care asemenea tribune s-au construit in bazilicile din zona Sebesului, dar aici ne preocupa functia si nu forma tribunei de vest care, la Garbova si Miercurea, a servit de asemeni unei familii de greavi (grofi/castelani/judecatori) sasi. Deoarece Viscri n-a fost niciodata proprietate nobiliara, numai familia greavului, conducatorul obstii satesti, a ridicat turnul de locuinta, in a doua jumatate a sec. XIII spre folosinta personala. Intrucat temelia turnului taie un mormant, avem dovada ca el a fost cladit ulterior capelei, cand locul nu mai servea ca cimitir.
Catre sfarsitul secolului XIII, stingandu-se probabil familia de greavi, aflam din trei documente ca un magister Akus doreste sa cumpere satul, ceea ce nu s-a intamplat. Cetatea trece, in secolul XIV, in posesia obstii.
Panta abrupta din vest, mai putin expusa atacului, a fost intarita in secolul XVII, printr-un zid rectangular, ce cuprinde sectorul nord-vestic al incintei, doua turnuri devansate, plasate in nord si vest (cel din nord, cu trei nivele fiind construit in 1630 de catre arhitectul Johann Hartman, turnul de vest, cu patru nivele, ridicat in 1648-49).
Turnurile cladite pe panta platoului sunt mult mai inalte in exterior decat in incinta, unde al doilea cat al lor se afla la nivelul solului. Ambele turnuri din secolul XVII au coridoare de aparare cu parapet de paianta, ulterior imbracat in scanduri. Nivelul superior al turnului de vest, cu mici ferestre spre nord si sud, iar in coltul de nord-est cu un orificiu pentru evacuarea fumului din vatra, servea ca locuinta preotului in caz de asediu.
In 1970-71 cetatea a fost temeinic restaurata, reconstruindu-se coridorul de aparare al bastionului de est, iar dupa 1990 a intrat in patrimoniul mondial UNESCO.

ROADES - Biserica-cetate
Satul Roades (germana: Radeln, maghiara: Rados) poseda o biserica fortificata, asezata pe o inaltime cu pante relativ abrupte, si protejata de un zid dublu prevazut cu cinci turnuri de aparare.
Turnul bisericii este prevazut cu o galerie continua aflata intr-o stare buna de conservare. Arcadele sunt amplasate pe nava bisericii si nu in zona corului ca de obicei.
Turnul principal, situat la vest, a avut initial in partea sa inferioara un vestibul ai carui pereti sunt strabatuti de patru deschideri de forma unor ogive, imbracand turnul ca o mantie. Constructia a fost terminata in 1526.

UNGRA - Biserica-cetate
Pe o inaltime intinsa, langa comuna Ungra (germana: Galt, maghiara: Ugra) din judetul Brasov, este situata o biserica in stil romanic datand din secolul al XIII-lea. in portalul acestei biserici sunt zidite capete de leu care au provenit din ruinele castrului roman aflat pe raul Olt. Biserica este inconjurata de un zid circular inzestra cu turnuri de aparare. in hrisovul de predare a Tarii Barsei catre Ordinul Teuton in anul 1211, Ungra era mentionata ca granita acesteia.

BUNESTI - Biserica - cetate

Biserica-cetate din comuna Bunesti (germana: Bodendorf) din comitatul Tarnava Mare, in prezent se gaseste in judetul Brasov, este fortificata print-un simplu zid de aparare circular, prevazut cu mai multe bastioane. Nava bisericii are deasupra contrafortilor, arcade caracteristice pentru scopuri defensive, in timp ce corul dispune de orificii pentru turnat smoala situate pe doua nivele.

HOMOROD
Numele Hamerodia apare pe la 1400 intr-un registru de impozit ecleziastic a capitlului de Rupea (Kosd). Pe la 1500, Homorodul (germana: Hamruden, maghiara: Homorod) avea 68 de gospodarii, 4 pastori si un dascal.
Pe cand lacasurile de cult sasesti din secolul XIII au fost construite aproape toate ca bazilici romanice cu trei nave, Homorodul poseda una din foarte rarele biserici-sala romanice ce dateaza din ultima treime a secolului XIII. Corul inchis spre est cu o absida semicirculara, se deschide spre vest cu un arc triumfal semicircular in mica sala de 10,40 m lungime si 9 m latime. Situata in fata laturii apusene, clopotnita formeaza, cu parterul sau boltit in cruce, un mic portic ce include un portal semicircular profilat in trei retrageri. In al doilea cat se deschidea spre sala arcada semicirculara a tribunei de vest care, azi zidita, se mai vede numai din interiorul turnului.
Existenta tribunei de vest si a unei chei de bolta in cor, sculptata cu motivul cistercian al florii soarelui cu mijlocul in forma de grilaj - ornament mult raspandit in Transilvania - indreptateste propunerea lui Virgil Vatasianu de a data biserica pe la 1270.
La sfarsitul secolului XV, biserica a fost inconjurata cu un zid de aparare inalt de 7- 8 m, de traseu rectangular. Curtina (incinta) interioara e inconjurata de un al doilea zid de aparare, mai scund, formand "Zwinger"-ul, pastrat azi pe laturile de sud si vest. In 1657 turnul din nord-vest a fost inlocuit printr-un turn inalt de 10 m, de plan pentagonal, cu patru nivele, purtand deasupra coridorului de aparare, devansat si cu balustrada din scanduri, un acoperis din sindrila, innoit in. 1954. Caturile, separate prin platforme din barne, au intrari separate pe latura dinspre curte, cu un balconas de lemn spre care urca scari dispuse aproape vertical.

CATA - Biserica-cetate
Numele satului in germana este Katzendorf, in maghiara Kaca. Biserica-cetate a fost construita initial in stil romanic pastrand ca vestigii ale acestui stil portalul de vest si o fereasta cu bolta in semicerc. La sfarsitul secolului al XV-lea biserica a fost reconstruita ca o biserica fortificata cu zid de aparare si turnuri inca bine pastrate. Turnul-clopotnita a fost construit mai tarziu.

RUPEA - Cetatea Rupea

Cetatea Rupea (germana: Reps, maghiara: Köhalom) este situata in zona vestica a orasului Rupea, pe un masiv de bazalt, in apropierea drumului ce leaga Transilvania de Moldova si Tara Romaneasca.
Orasul Rupea este situat la jumatatea distantei dintre Brasov si Sighisoara, in partea de nord a judetului Brasov si este singurul oras din aceasta zona. In decursul istoriei, cetatea Rupea a constituit un loc de refugiu pentru populatia satelor din imprejurimi in fata repetatelor asedii ale turcilor si tatarilor. Pe vremea dacilor, pe varful unei stanci de bazalt, se afla o cetate care se spune ca purta numele de "Ramidava".
In veacul al XIV-lea, sasii au gasit cetatea in ruina (in urma navalirilor popoarelor migratoare) si au construit pe ruinele acesteia, in mai multe etape, o cetate taraneasca dandu-i aceeasi denumire pe care o foloseau localnicii: "Reps" (mult mai tarziu ungurii au numit-o "Cohalom", adica "gramada de piatra"). Cetatea are forma unei spirale ascendente. Sistemul de fortificare consta in trei incinte: Cetatea de Sus (construita inainte de colonizarea germana), Cetatea de Mijloc (ridicata in secolul al XV-lea) si Cetatea de Jos (care dateaza din secolul al XVIII-lea).
Cetatea a fost construita cu incepere din anul 1324, in perioada rascoalei sasilor impotriva regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou. Ulterior, locuitorii au mai adadugat constructiei initiale trei turnuri de aparare si doua curti interioare, folosite ca adapost. In prima curte, vei gasi o fantana adanca de 59 metri, a carei apa nu a secat pana astazi.
In schimb, cetatea a fost parasita inca din 1643, cind un incendiu devastator a transformat-o in ruine. La sfarsitul aceluiasi secol, sasii s-au refugiat in cetate, insa nu au folosit-o pentru a se apara, predand fara lupta cetatea armatelor habsburgice. In 1790, o furtuna puternica a distrus acoperisul cetatii, iar de atunci cetatea a fost lasata in parasire.
Va trebui sa urci si aici un drum ingust pana la portile cetatii, insa efortul iti va fi rasplatit din plin. Privelistea oferita de Dealurile Homoroadelor si de Podisul Hartibaciu este de neuitat.

TARA FAGARASULUI
Cetatea Fagaras
Cetatea Fagaras (germana: Fogarasch, maghiara: Fogaras) a fost ridicata ca loc de aparare in sud-estul Transilvaniei. Ea a constituit un punct de rezistenta impotriva incursiunilor tataresti si turcesti. In 1526 cetatea Fagarasului si domeniile inconjuratoare au intrat in stapanirea voievodului Transilvaniei Stefan Mailath (fiul unui boier roman din Tara Fagarasului).
In 1541 turcii il atrag intr-o cursa pe voievod si-l inchid in faimoasa inchisoare "Yedicule" (7 turnuri), unde avea sa moara dupa 10 ani. In 1599 cetatea Fagarasului isi deschide portile in fata lui Mihai Viteazul, iar in zilele grele ale razvratirii nobilimii maghiare, i-a acordat adapost voievodului si familiei sale. De la inceputul secolului al XVII-lea cetatea a devenit cu unele intreruperi, resedinta principilor Transilvaniei. Intr-una din salile sale, aflata la primul etaj, au fost gazduite patru din Dietele Transilvaniei.
Cetatea a cunoscut numeroase modificari si refaceri datorita carora a primit aspectul actual. In 1630, santul din jurul cetatii a fost largit si legat printr-un canal secret de raul Olt; totodata s-a construit si un pod mobil la intrare.

Manastirea Sambata de Sus
Istoria Manastirii Brancoveanu incepe din secolul al XVII-lea. in anul 1654 satul si mosia din Sambata de Sus au intrat in stapanirea lui Preda Brancoveanu, boier din Tara Romaneasca, care a construit o bisericuta din lemn pe valea raului.
Pe locul acesteia, in jurul anului 1696, Constantin Brancoveanu, domn al Tarii Romanesti intre anii 1688-1714, a zidit o manastire. Dupa decapitarea lui Constantin Brancoveanu de catre turci, in anul 1714, Curtea din Viena a tinut seama mai intai de mostenitoare, doamna Marica, sotia acestuia, si apoi de faptul ca mai ramasese in viata un nepot al domnitorului. in 1785, autoritatile imperiale de la Viena l-au trimis pe generalul Preiss cu ordinul de a darama manastirea brancovenilor. Cinstea de a deveni al doilea ctitor al Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus i-a revenit Mitropolitului Dr. Nicolae Balan, care a inceput restaurarea bisericii in anul 1926.
Mitropolitul Nicolae Balan a pastrat in interiorul bisericii pictura veche; arhitectura bisericii manastirii se incadreaza intru totul in stilul brancovenesc, stil aparut la sf. sec. al XVII-lea si inceputul sec. al XVIII-lea in Tara Romaneasca. La exterior, decoratia in piatra a incadrarilor de la usi si ferestre, dar mai ales a pilastrilor sculptati si a panourilor de piatra traforata din pridvorul bisericii dau o deosebita frumusete acestui monument.
Mai multe informatii puteti gasi la www.manastireabrancoveanu.ro

Manastirea Carta
Manastirea Cisterciana-Carta (la 47 km de Sibiu) este cea mai veche constructie in stil gotic din Romania. intemeiata de calugarii cistericeni (ordin calugaresc originar din Franta) in 1202, a fost devastata si incendiata in timpul navalirii tatarilor (1241-1242), dar ulterior a fost reconstituita. A fost desfiintata de regele Mihai Corvin in 1474. in prezent, este biserica a parohiei evanghelice din Carta.
Informatiile despre istoria si cultura orasului au fost luate din:
- Pliant "Prima Scoala Romaneasca";
- "Carturari brasoveni, sec. XV - XX", Ghid bibliografic;
- "Istoricul traditiilor din Scheii Brasovului", Vasile Oltean;
- "Din hronici si hrisoave", Gernot Nussbaecher
- "Brasov: scurta istorie ilustrata a evolutiei urbane", Dana Jenei, Anca Maria Zamfir, Gruia Hilohi, Gernot Nusbaecher
- "Brasovul de altadata", Sextil Puscariu
- "Album monografic. Judetul Brasov", XXX

xBrasov

Institurii publice Brasov

28.02 - Concert PARAZITII - Brasov

Top 10 Locatii

Portul popular

Mituri si legende

Brasoveni celebrii

Monumente disparute

Momente importante

A doua jumatate a secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea

Secolul al XVII-lea - prima jumatate a secolului al XIX-lea

Brasovul in vremea Renasterii

Brasovul in evul mediu

In afara Brasovului

xBrasov Search Engine

Labels

Blog Archive

Followers