Monumente disparute

POARTA TARGUL CAILOR
La capatul fostei strazi Targul Cailor, azi strada George Baritiu, langa fostul bastion al Fierarilor (actuala incinta a Directiei Judetene Brasov a Arhivelor Nationale), pana in anul 1874 a existat o poarta de acces in oras, in stil neoclasic, prevazuta cu o trecere pentru vehicule si una pentru pietoni. Pana in 1820 Poarta Ecaterinei era singura poarta de acces dinspre Scheii Brasovului.
Inca din 1803, locuitorii Scheilor au solicitat magistratului (sfatului) orasului deschiderea unei noi porti. Cererea a fost refuzata in mod repetat "din lipsa de fonduri". Negustorii romani din Schei au propus ridicarea Portii Targului Cailor pe propria lor cheltuiala. Chiar si asa constructia a fost amanata pana la vizita imparatului Francisc I, caruia locuitorii Scheilor i-au adresat in mod expres cererea de constructie a noii porti. In 1820 aveau sa fie finisate caile de acces, cand din lipsa de pietre, pentru pavare s-au folosit cuburi de lemn. Chiar si asa, traficul in aceasta zona era greoi, astfel ca in 1827-1828 a fost construita Poarta Schei, vizibila si azi. Poarta Targului Cailor a fost demolata in 1874, pentru a facilita circulatia, care s-a intensificat dupa construirea Gimnaziului de fete (azi Facultatea de Silvicultura).

BASTIONUL CURELARILOR
Pe locul unde astazi se afla Casa Baiulescu (sectie a Bibliotecii Judetene George Baritiu) a fost ridicat candva in secolul al XV-lea Bastionul Curelarilor. Constructia avea o lungime de peste 40 metri, o latime de 14-17 metri si o inaltime de 15 metri. Bastionul era flancat inspre Dupa ziduri de Zwinger-ul curelarilor, iar inspre strada Vamii (azi strada Muresenilor) de Zwinger-ul blanarilor. In interiorul Bastionului Curelarilor existau galerii de lemn pe patru nivele, care permiteau accesul aparatorilor la gurile de tragere. La sud-est de bastion, pana la Poarta Strazii Vamii, intre cele doua ziduri exterioare ale incintei se afla spatiul de aparare (Zwinger) al breslei blanarilor. In 1887, Bastionul Curelarilor este vandut si demolat. Pe locul acestuia Manole Diamandi, un fruntas brasovean, a ridicat o vila pe care a oferit-o drept cadou de nunta fiicei sale si ginerului sau, Dr. Gheorghe Baiulescu. In locul Zwinger-ului curelarilor a mai fost construita o scoala (actualul Liceu Aprily Lajos), cu sprijinul intregii comunitati romanesti a Brasovului. Intre 1881-1885 pe terenul Zwinger-ului blanarilor a fost construita casa de pensii din Brasov, ulterior sediu al Prefecturii, iar in prezent Rectoratul Universitatii Transilvania.

POARTA VAMII
La capatul strazii Muresenilor de azi a fost construita la sfarsitul secolului al XIV-lea prima poarta de acces dintre cele trei porti ale Cetatii Brasovului: Poarta Vamii. Deasupra intrarii acestei porti era pictat chipul imparatului Sigismund, cel care in 1395 a dat ordinul de fortificare a orasului, la numai trei zile dupa semnarea aliantei de la Brasov cu Mircea cel Batran, act care parafa unitatea celor doi conducatori impotriva Imperiului Otoman. Poarta Strazii Vamii era un complex lung de aproape 100 de metri, a carui parte exterioara, iesita in afara liniei zidurilor orasului, era un bastion in forma de potcoava. Peste santul de apa al orasului trecea un pod mobil spre partea exterioara, instalata sub un turn care iesea din zidul bastionului. In timp de pace, paza portii era asigurata de un "capitan de poarta" si opt slujitori inarmati. Numele portii vine de la Strada Vamii, azi Muresenilor. Aici se afla oficiul vamal, unde se incasau vamile negustorilor romani din Scheii Brasovului, Tara Romaneasca si Moldova.
Pe aceasta poarta a fost primit cu mare fast la 1 martie 1600, Mihai Viteazu, primul domnitor al tuturor romanilor. Tot pe aceasta poarta domnitorul a parasit orasul la 1 iulie 1600, dupa incheierea victorioasa a campaniei din Moldova. Poarta a fost avariata de un cutremur din 1745. Devenind o piedica pentru circulatia tot mai intensa, aceasta a fost demolata in 1835-1836. In locul ei s-a construit in 1838 o noua poarta mai mica, imitand stilul portii Brandenburg din Berlin. Aceasta poarta a fost la randul ei demolata in 1891, pentru a permite introducerea tramvaiului cu aburi in Cetate.

BASTIONUL AURARILOR
Intre complexele de aparare ale portilor Brasovului medieval de la capetele strazilor Vamii (azi Muresenilor) si Portii (azi Republicii) a existat pana in secolul al XVII-lea o fortificatie constituita dintr-un singur val. Pe acest val erau amplasate tunuri, in spatele carora se aflau ramele pentru intinderea postavurilor apartinand breslei postavarilor. In 1612 judele (primarul) orasului, Michael Weiss, a hotarat ridicarea unui zid exterior al orasului. Planul a ramas nerealizat din cauza mortii sale in batalia de la Feldioara (16 octombrie 1612. Constructia acestui zid incepe abia in 1639, iar Bastionul aurarilor este finalizat in 1641.
In secolul al XIX-lea, in incinta bastionului a functionat un restaurant. In 1871, breasla aurarilor, care intre timp se imputinase foarte mult, vinde constructia, noul proprietar fiind chiar orasul. Dupa demolarea zidului si a bastionului aici se construieste Scoala reala de stat (1888-1889) a carei cladire adaposteste astazi corpul T al Universitatii Transilvania.

POARTA STRAZII PORTII
In cadrul fortificatiilor Brasovului medieval un rol deosebit il avea "adevarata" poarta a orasului, construita la capatul strazii principale care se numea Strada Portii (fosta Uliţă a Căldărarilor, Strada Regele Carol, azi Republicii). Poarta a fost ridicata mai intai in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, o data cu construirea primei incinte a zidurilor orasului, in vederea preintampinarii pericolului otoman. Incendiul din anul 1519 a distrus strazile Calugaritelor, Sf. Ioan, jumatate din Strada Portii si poarta cu acelasi nume.
In anii 1522-1524 a fost reconstruit bastionul portii in forma de potcoava, iar in 1537, turnul interior al portii, pe care a fost instalat cel de-al treilea ceas public (dupa cele de la Biserica Neagra si Casa Sfatului). Pe sub turnul portii puteau trece carele si pietonii, cotind in unghi drept prin niste ganguri intunecoase. Portile care se inchideau seara pe amandoua parti ale turnului erau din stejar si aveau sine de fier, iar un "pont levis" se lasa cu lanturi grele peste apa. In lunile mai-august 1613, fortificatiile Portii Strazii Portii au fost refacute in vederea preintampinarii unui asediu. Intre 1650-1651, turnul interior al portii a fost reconstruit din temelii. Cutremurul din 1802 a avariat constructiile aferente Portii Strazii Portii, facand zadarnice incercarile de consolidare. Aceste fortificatii au fost demolate in 1857, doarece in urma cutremurului din 1804 fusesera serios avariate si riscau sa se darame de la sine. Patruzeci si cinci de ani le-au fost fost necesare autoritatilor pentru a lua decizia de a demola poarta. Pe locul fortificatilor Porţii Străzii Porţiiau fost ridicate cladiri noi precum hotelul "Villa Kertsch" (bombardat in cel de-al doilea razboi mondial, azi in locul sau se afla cladirea Modarom), Primaria orasului (astazi este sediul agentiei de turism Micomis) si Scoala de meserii (azi Regionala CFR Brasov).

POARTA STRAZII NEGRE
Strada Neagra (actuala strada Nicolae Balcescu) este prima strada a Brasovului mentionata in documente in anul 1464: Swarczgas. Pe aceasta strada se aflau atelierele a aproape 40 de tabacari (pielari). Numele strazii - Strada Neagra - este legat de culoarea inchisa a apelor reziduale rezultată din prelucrarea pieilor pe aceasta strada. La capatul strazii se afla bastionul incredintat spre aparare breslei pielarilor (aflat undeva intre Magazinul Star si Colegiul National Unirea). Din acest bastion, ducea in afara zidurilor orasului o poarta, atestata documentar la 1464 si 1578. Bastionul si poarta a fost demolate in 1873 pentru a permite un acces mai facil in cazarma construita pe Strada Neagra (azi cazarma gazduieste corpul K al Universitatii Transilvania).

Informatiile despre istoria si cultura orasului au fost luate din:
- Pliant "Prima Scoala Romaneasca";
- "Carturari brasoveni, sec. XV - XX", Ghid bibliografic;
- "Istoricul traditiilor din Scheii Brasovului", Vasile Oltean;
- "Din hronici si hrisoave", Gernot Nussbaecher
- "Brasov: scurta istorie ilustrata a evolutiei urbane", Dana Jenei, Anca Maria Zamfir, Gruia Hilohi, Gernot Nusbaecher
- "Brasovul de altadata", Sextil Puscariu
- "Album monografic. Judetul Brasov"